intrebari si raspunsuri..

Niciodata nu am facut un bilant al anului care a trecut..e un exercitiu pe care ar cam trebui sa il facem toti.. Si cum totu are un inceput.....

1. cel mai util cadou primit anu asta?
telefonul in care imi tin cartela de cosmote

2. ceva ce nu credeam ca o sa fac vreodata?
blog-ul

3. cea mai mare realizare pe anu asta?
inca nu stiu

4. cea mai mare dezamagire in 2009?
gestul unei persoane pe care candva ai indragit-o si care te loveste unde te doare mai tare, constient.

5. cel mai frumos compliment?
diploma de la colegii mei pentru cel mai vesel angajat....

6. cel mai ciudat lucru pe care l-am facut?
nu pot sa zic aici:)

7. cea mai ciudata petrecere?
de sf gheorghe - cu multa lamaie:)).. prea multa

8. cea mai tare petrecere?
tot de sf gheorghe:)

9. cea mai frumoasa zi?
aici sunt multe, imi vine in minte acum o zi pe lacul Cincis, cu barca, cu vasle, cu rasete, cu relaxare multaaa, cu balaceala, cu bere si voie buna:)

10. ceva ce nu am mai facut pana acum?
picnic, intr-o zi de luni, cand toata lumea muncea, la cetatea Capidava... super sentiment de evadare....

11. cei mai deosebiti oameni pe care i-am cunocut anul acesta?
Fam David Silviu si Laura din satul Musca jud. Alba. Ei au fost cei care in concediul de asta vara, in care dadeam dintr-o ratacire in alta, mi-au aratat ce inseamna sa fii om bun ( m-au cazat in casoiul lor, mi-au dat de mancare, de baut, fara sa stie macar cum ma cheama si mi-au lasat si cheia de la casa si au plecat la nunta).. super oameni:) super romani:)

12. cel mai emotionat moment?
cand am constietizat ca cea mai buna prietena a mea chiar se marita..

13. cel mai neplacut moment?
cand mi-am dat seama care era sa mor si nu singura, doar pentru ca am intors capul spre mama care statea intinsa pe scaunul din dreapta si am pierdut controlul masinii.. noroc ca cineva acolo sus ma iubeste:)

14. cel mai frumos sentiment?
fluturii din stomac

15. cea mai frumoasa traire?
cand persoana de langa tine te pune mai presus de ea:)

16. locul care m-a scos anu asta din rutina?
vama veche

17. cele mai frumoase momente?
cu prietenii la Doors.....

18. ce am facut mai mult anu asta decat in alti ani?
am mers la film

19. cel mai frumos film?
aici am o problema, sigur mi-au placut multe, si sigur am unu care mi-a placut cel mai mult, da nu retin titlu, actori, nimic...si sigur nu am adormit la el:)

20.cea mai buna mancare de anu asta?
specialitate cubaneza, nu mai retin cum se numea.. da am savurat-o la Iasi. yam yam

21. cel mai frumos loc pe care l-am vizitat anu acesta?

Lacul Cincis mi-a aminitit un pic de Lugano-Elvetia..

22.ceva ce nu am reusit?
sa fiu mai ambitioasa cand imi doresc ceva....

23. melodia care m-a impresionat cel mai mult anul asta?
Elena - Pana la Stele, in prima parte a anului si apoi Beyance-Hallo...

24. cea mai nasola duda?
mi-a zis un prieten ca viitoarea lui sotie e insarcinata si eu l-am intrebat daca e al lui copilul...



Din anul asta o sa iau cu mine in anul ce vine doar veselia si pritenii:).. si la anu o sa scot maxim din orice combinatie:).. maxim am zis:)))

Chestii de Craciun

Craciunul.. un eveniment foarte important in viata noastra.. In fiecare an de Craciun e o super atmosfera..

Pregatirile sunt foarte frumoase.. toata lumea e agitata, cumpara cadouri.. magazinele sunt pline, parcarile si mai si:).. se taie porcul, se fac carnatii, toba, sarmalute si tot felul de mancaruri traditionale, se impodopeste bradul, se canta colinde, se daruiesc cadouri, se primesc cadouri... super:)

Ce nu inteleg eu de Craciun sau inainte, mai bine zis... de ce lumea face curatenie generala?? aud tot mai des" fac curatenie de Craciun".. adica ce? pana atunci nu faci? sau ce are curatenie de Craciun e mai bine facuta decat cea din alta zi? La fel si de Paste..

Nicio curatenie nu se compara cu cea de Craciun... Cand zici curatenie de Craciun ti se umple gura..

Eu am simtit-o pe propia piele, desi nu sunt de acord cu ea... am facut o jumatate de zi curatenie la mine in camera, nu e mai curat ca alta data, e la fel.. da a fost curatenie de Craciun.. care e diferenta?? suntem mai moscaiti de Craciun? mai atenti? mai meticulosi?? nu pot sa inteleg... mai grav e ca as vrea sa fiu altfel.. da nu imi iese:((.. As fi vrut sa termin curatenia in 2 ore maxim..Nu am putut. Nu mai zic ca am fost la ai mei-acolo doua zile am scuturat, maturat, aspirat, ster praf, asezat... care e diferenta????..

Imi place Craciunul, imi place sa pregatesc mancare, sa fac cumparaturi, sa stau cu familia, cu nasii, cu finii cu prietenii, imi place toata zarva si nebunia de dinainte de Craciun, da nu imi place curatenia de Craiun..

morala

Ma trezesc dimineatza, o dimineatza ca oricare alta... Nici prin gand nu imi trecea cat de plina urma sa fie ziua aia..asta pentru ca de obicei dimineatza gandesc mai putin, incet, cu pauze:)).. sau pentru ca pur si simplu nu ma asteptam:)

Ma apuc de treaba - curatenie, mancare tot ce face o gospodina buna:).. apoi bagaj, pupat de 2 ori pe fiecare si urcat in masina si fuga la mine acasa...

Era tarziu, intunecat... drumul lung si cu multe opriri isi spune cuvantu, oboseala maxima.. Despachetat, dusuiut si apoi pierdut vreme intr-un bar cu niste prieteni, povestit, ras.. La o ora si mai tarzie mers facut cumparaturi de Craciun, ajuns acasa, despachetat-iar, stat un pic si plecat.
unde? nu stiam.. Masina curgea pe un drum bine stiut se pare...Era trecut de 1..

Ajung la destinatie..Parca doar ce ma trezisem din somn.. Eram plina de energie, fix cum trebuia... atmosfera incinsa, cu vin fiert cu mar si scortisora , cu muzica, cu dans, cu veselie.. Incerc sa invat pasi noi de dans.. dar de data asta nu imi ies, nu ma pot concentra.. Minutele trec, momentele frumoase si placute si ele unele dupa altele, orele se duc si ele.. Inca putin si se lumineaza..

morala: niciodata, da niciodata sa nu iti faci planul de dimineatza.. pierzi placerea de a fi surprins:))

Christmas Party

Ca orice corporatie care se respecta, si anul acesta "corporatia" la care lucrez a organizat petrecerea de Craciun, dar petrecere locala, nu cu toti colegii din toata tara, nici macar din Constanta, ci doar cu cei din sediu si cu buget din buzunarul nostru.. pe principiul " vreti petrecere-platiti!"..

Si cum toata lumea a vrut, ne-am pus pe supus la vot cu ce sa facem? Variante multe: Rustic, Burbon, la sediu, Restaurant Chinezesc, Beirut... Pana la urma a ramas ca se face un fel de tombola pentru cadouri( se extrage numele unui coleg si ii iei cadou fara sa stie de la cine e cadoul.. neaparat ceva haios) si dam o mini-petrecere la sediu unde ne impartim cadourile si apoi mergem la Rustic.

Si asa am facut... de miercuri pana vineri toata lumea vuia dupa cadouri.. ce sa ia?cum sa faca sa fie mai haios? desi nu aveam voie sa ne zicem cui trebuie sa luam am inceput sa ne sfatuim cu apropiatii ce i s-ar potrivi mai bine unuia, altuia.. Atmosfera de Craciun.. cu Brad, cu muzica specifica-traiasca Magic FM:), cu rasete...

Si cum ne tot susoteam noi asa am aflat ca o colega de a mea trebuie sa ii ia cadou unui coleg caruia din cauza varstei ii zicem KINDERU'. Si asa a inceput toata distractia..am venit cu sute de idei, am inceput sa cautam pe net..Tot asa mi-a venit ideea si cu Povestea lui Muc cel mic, Muc cel mic fiind a nu stiu cata porecla pe care i-am dat-o colegului nostru KINDERU'..nu e greu sa va dati seama de ce...Apoi ne-am gandit sa ne facem diplome, sa le acordam fiecarui angajat pentru ce iese el mai mult in evidenta. Au urmat intalnire de gradul 0 seara dupa program, comitete de urgenta pline de hlizeli si chicoteli si chinuit de gasit calitati haioase pentru fiecare angajat..

Totul era gata vinerila 5.30: diplome, cadourile in pungi, sampania, dulciurile, am gasit pana si un Mos. Ca la gradinita eram.. toti in fata Mosului, care statea pe un scaun langa Brad si avea si ajutorul craciunitei - sefa.. Au inceput: "Diploma pentru cel mai calm angajat.... pentru cea mai ocupata angajata.. pentru etc..." si fiecare copil trecea pe la ProMos, isi lua diploma( asta dupa ce toti incercau sa ghiceasca cam despre cine e vorba, cui ii este adresata diploma) apoi statea pe genunchiul Mosului, facea o poza, scotea cadoul si incepea nebunia...hohohohoho ce cadou haios.. hhihihaha! Asa de vreo douazeci si ceva de ori...

De la o vreme avem tot felul de porecle, unii dintre noi, ca tot am pomenit mai sus de una dintre ele.. porecele care ne-au ajutat mult cand am luat cadourile. Eu i-am laut unei colege o cana cu mesajul " Pentru cea mai buna bunica" si o basma.. pentru ca ii zicem Mamaie.. Un alt coleg a primit un baston, pentru ca el este Bunicu'.. Un "treiniz" a primit o matura cu tot cu dedicatie verbala: daca are nevoie de ajutor sa plece mai repede pe ea sa ne zica.. il ajutam, suntem de treaba:), saritori:)... ii facem vant..Cel mai mic angajat a primit o papusa cu un pampers, o suzeta imensa, povestea de la mine si un ou KINDER:)..

Atmosfera super, cadouri super, de pritese,de copii, unele sexoase, multe de Craciun, unele cu poza fiintei pe care o iubesti cel mai mult pe lume.. Frumos, emotionat si memorabil.

Dupa ce ne-am hlizit, pozat cu ProMosu' am pelcat cu cu mic cu mare am plecat la Rustic...

Acolo galagie mare, rasete, glume bune, glume piperate rau, dedicatii pentru familii care nu exista sau pentru care altii vor sa existe, binecuvantari primite, rasete, glume, mancare, vin fiert, rasete, glume bune, glume piperate rau, sarbe, invartite, caterinca, tachinari, dezvaluri de mici secrete, glume, rasete..

Totul s-a incheiat cu o alta petrecere la Burbon, unde am cunoscut alta lume, unde am dansat, cantat si am ramas surprinsa de ce se poate intampla intr-o singura seara...

Am ajuns acasa la 4.30 plecata fiind de la 7:45 de dimineatza... super zi:)

Poveste

Si asa cum am zis, am scris o poveste...poveste care a prins foarte bine la colegii mei... Este bazata pe realitate 100% si nu a iesit fix ca un basm asa cum mi-am propus eu initial, adica nu are nimic fabulos in ea... da a iesit haioasa pentru cei care cunosc si un pic contextul...
Ideea este ca persoana careia i-am dedicat aceasta poveste se numeste KINDERU' si tot ce am zis despre el in poveste este adevarat:)...I-am facut o surpriza "placuta" cand a desfacut cadoul de la ProMos...


Povestea lui Muc cel Mic….




A fost o data ca niciodata un muc.. si era mic mic.. era cel mai mic dintre toti muculitii incat toti cei din jur i-au zis KINDER MUC:)).

Si el asa de tare se supara cand lumea il dojeana ca el e mic, cand ii stergea nasu cu servetel chiar daca nu era nevoie, cand il intrebau daca i-au dat tigari fara buletin, cand ii luau paharul din mana pentru ca nu trebuie sa bea, cand il urcau pe tamburel sa apara si el in poza…….

Asa de tare s-a suparat incat intr-o zi, ca sa le demonstreze tuturor ca el e mare a venit imbracat ca un om mare: pantaloni la dunga, camasa, parpalac:)). Doamne era ca un muc mic mare…. Da tot degeaba:).. Lumea nu a putut sa il ia in serios… Pentru toti el era KINDER MUC.

Atunci mucul cel mic si-a propus sa le demonstreze ca el e mare.. Si pentru ca tot se apropiau sarbatorile de iarna i-a scris lui Mos Craciun.

“ Draga Mos Craciun

Pana acum nu am avut asa probleme, da de ceva vreme toata lumea din jurul meu a crescut numai eu am ramas mic.. Te rog eu frumos si mult de tot ajuta-ma sa scap de rusinea asta. Te rog eu ajuta-ma sa nu mai port pampers-ul in fiecare zi, macar o data la doua zile”..


Si Kinderul inca asteapta pe Mos Craciun….

Bucurie

De azi sunt in conediuuuuuuu.. o saptamana, da sunt:))..


Hai sa ne bucuram de zapada.... ca tot a inceput sa imi placa:)...

Diploma

Ieri am primit o diploma de la colegii de la munca


DIPLOMA PENTRU CEL MAI VESEL ANGAJAT...


E foarte placut sentimentul:)..

rasete..

Sunt o persoana careia ii place sa rada.. sa fie vesela. De aceea imi place sa fiu inconjurata si de oameni veseli si optimisti. Ma deprima persoanele a caror fata inspira tristete. Ii ocolesc, incerc sa ii scot din cercul meu.. Imi strica ziua, ma intriseaza..

Am o astfel de colega la munca, care tot timpu e trista, e suparata, niciodata nu rade..Imi zic clientii de ea, ma intreaba daca asa e in fiecare zi... Cum o fi sa fi suparat in fiecare zi??

Nici nu cred ca vreau sa stiu. Eu rad mereu:)). Si cand nu rad se ia lumea de mine ca de ce nu rad:)). . Mai am si eu zile mai somnorase, mai grele, in care doar zambesc...Atunci e cineva acolo in spate care imi da un ghiont si ma intreaba da ce am?, da de ce nu rad?, da de ce nu sunt ca un titirez cum sunt deobicei?..

O persoana suparata se cunoaste si la telefon. Am simtit-o pe propia piele cand m-a sunat o clienta si dupa ce i-am raspuns imediat m-a intrebat daca sunt suparata.. Nu mi-a venit sa cred.. Vorbeam cu doamna respectiva cam o data la doua zile si doar la telefon.... Atunci mi-am dat seama cat de mult conteaza sa fi un om deschis, optimist, vesel, sa se obijnuiasca cu tine lumea asa.. si cat de mult ii afecteaza si pe cei din jur daca te schimbi.

In momentul in care esti vesel, radiezi si fara sa iti dai seama transmiti din starea ta si celorlati, ii incarci cu energie pozitiva.. Atunci am inteles-o pe colega mea care imi zici ca ea cand ma vede pe mine asa zvapaiata ii vine si ei cheful de munca, mai iese din rutina:)
Eu imi doresc sa am doar astfel de oameni in jur...

Azi vorbeam cu ai mei colegi de cadouri de Craciun, penru ca o sa ne facem cadouri prin tragere la sorti. O colega mi-a zis ca daca ea ar fi trebuit sa imi ia mie cadou, mi-ar fi luat o crema antirid, pentru ca rad foarte mult si in cativa ani o sa fac riduri, si servetele, pentru ca atunci cand rad rad cu lacrimi:)) adica nu oricum:)))....

E frumos sa fii vesel, e bine sa razi si e foarte ok sa fii optimist:)

Scriitoarea din mine...

In seara asta vreau sa scriu o poveste..

Tot timpu m-am gandit cum e sa scri o poveste, da asa basm... nu orice inchipuire. Imi doresc de mult asta.. de fapt de cand eram copil.. Si acum am un motiv in plus, o dedic unei persoane.. Asta e momentu, asta e motivatia:)..

Daca iese buna o public pe blog:)

sentiment uitat...

Azi am primit un complimet foarte frumos legat de blog.. Persoana care mi l-a facut cred ca nici nu si-a dat seama cat de mult m-am bucurat. .

Imi zice ca ma tin de blog, ca eu chiar scriu, ca nu se astepta( stie el ceva...) si apoi ma intreaba:" copiezi de undeva?".. Deci m-am simtit super.. Tot ce scriu eu aici e din capusorul meu.. Nu m-am gandit nicio clipa ca el ma subestimeaza ca as putea scrie asa ceva, ci din contra, m-am bucurat.. Nu stiu daca o fac bine sau nu, scriu ce simt si sper sa iasa bine..

Am mai avut acelasi sentiment de doua ori in viata: o data in liceu, cand am avut de facut un eseu la literatura si profa mi-a zis ca nu l-am facut eu pentru ca e prea bine scris, si o data in facultate cand am avut de facut o analiza la filosofie si profu, un tip doxa de carte, profesor universitar de la Universitatea de Stiinte politice din Bucuresti sau de la SNSPA( nu mai retin ) mi-a zis ca nu eu am facut analiza aia, pentru ca e prea bine facuta. Nu am avut cum sa ii conving ca eu am facut lucrarea, chiar daca m-au ascutat dupa, s-au gandit ca am memorat-o. Da sentimentul e bestial.. Te simti apreciat.. E un super sentiment de implinire...

La fel si cu blogul acum.. uitasem cum e sa ai un asa sentiment..


multu Florin:)

puiu si grequ

Asta seara am gatit:)..

Acum cativa ani faceam asta mai des, de la o vreme... mananc ce apuc, pe unde pot.. Dar azi o colega mi-a impartasit o reteta: ciorba de pui a la greq
1. ceva din pui, orice, eu am pus copanele:)
2. legume gen cartofi, ceapa, morcovi si am gasit ceva alb in frigider, o leguma da nu stiu numele da e buna:).. si orez
Taiate frumos, fiert mai intai carnea, apoi adugat legumele..Dupa ce s-au fiert pus samnatana cu galbenus de ou, zeama de lamaie si condimente si gata:).. Delicuuuu.. si nici nu e greu...

O sa mai fac, asta imi promit mie:)

Hai sa dansam!..

E sambata seara.. Planuri de iesit cu niste prieteni. . Dar ca deobicei apare altceva, pe ultima suta de metri. Reorganizarea si ajung intr-un bar mic, dragut, intunecat.. in Mangalia.. Nici nu se dezlantuia iarna afara, nici nu am mers cu 40-50 km/h, nici nu am vazut 3 masini rastunate pe drum...Important e ca am ajuns..

A inceput lumea sa se adune..Nu stiam decat o persoana.. Toti insumam cam 20..M-a trecut un gand:" ce caut eu la atatia km departare de casa in mijlocul unor oameni pe care nu ii cunosc?"..Mi-a trecut repede pentru ca simteam distractia in aer..

Aflu eu, intre timp, ca in acel bar se danseaza salsa.. si asa a si fost. In maxim o ora a inceput lumea sa se organizeze: schimb de cd-uri, impins mese, scaune, creat un ring si dai! toata lumea dansa salsa... Toti de acolo fusese la cursuri de salsa. Eu eram singura intrusa..din toate punctele de vedere:).. fix cum imi place:).. Imi place rituml de salsa.. ma miscam pe canapea.. Pana la urma iau un flacau de acolo de manuta, ii zic ca nu stiu pasii, da ca vreau sa invat si vreau sa dansez.

Mare greseala cand am zis ca vreau sa invat. Omu se apuca de treaba - 5, 6, 7 , 8... si dansam, apoi iar 5, 6 , 7, 8.. eu dansam si ma chinuiam sa pricep, mi-am dat seama ca numara pasii da nu stiam de ce. La un moment dat ii zic:" vorbesti cam mult". S-a blocat, trece peste zambeste si imi zice ca asa ma ajuta pe mine:)).. eu ii explic ca nu trebuie sa numere ca ma descurc.. "Nu ca doar asa inveti".. am tot incercat eu sa ii explic ca nu vreau sa invat toti pasii, vreau sa dansez si sa ma simt bine.. Nu am reusit:)) cica daca inveti sa dansezi pe pasi nu mai poti dansa altfel:).. asa o fi..

Cum nu am avut de ales, am invatat si pasi, si piruete, a fost super.. am ras mai mult de cat am dansat:)).. Am invatat ca trebuie sa ti mainile in sus, ca o pitzi cand dansezi salsa:))).. foarte tare... Si mi-a placut cu oamenii care danseaza salasa stiu si populara:)).. talenttttt

Ma apuc de cursuri de salsa.

Replica

Dragostea e in aer.. pacat ca bate vantu..:)

dragoste la prima vedere

Multa lumea spune ca asa ceva nu exista.. Ca e doar o atractie fizica si atat.
Dar cei care au trait-o stiu ca exista.

Pur si simplu vezi persoana si te indragostesti.. nu exista explicatie pentru asa ceva, sau eu una nu am gasit-o. Te atrage si fizicul, dar iti place si cum vorbeste, cum rade, cum face gropite in obraji, cum se imbraca, cum merge, cum sta, cum respira, cum face orice..Te loveste si te trezesti cu un sentiment ciudat, frumos, plin de viata si optimism, nou(chiar daca te indragostesti de mai multe ori la prima vedere, niciodata nu e la fel)... Te gandesti tot timpul la acea persoana, nu te poti concentra la altceva..Fara sa ii dai seama vrei sa fi mereu in preajma ei, ii cauti prezenta. Ajungi aproape inconstient in dreapta sau in stanga ei, pentru ca acolo e cel mai bine pentru tine..

Iti place: cand si cealalta persoana e atenta cu tine, cand si ea te cauta din priviri, cum nu te lasa in urma o clipa, cum te asteapta, cum isi aseaza totul numai ca sa fie langa tine.. si chiar daca nu are acelasi sentimente ca si tine tu esti in nori.. pur si simplu zbori.. Nu iti dai seama pe moment ca te-ai indragostit da simti ca esti ca altfel..

Te poti indragosti in statia de autobuz, pe strada, la un casting pentru o promotie, la o simpla si banala intalnire la un suc, la o simpla strangere de mana cand cei doi isi rostesc numele pentru a se cunoaste... oriunde.. si e un sentiment unic... enjoy!:)

a venit, a venit iarna!

Azi a nins!

Frumos, dar nu mai mai bucur ca alta data cand eram copil de zapada.. Imi aduc aminte ca abia asteptam sa vad niste fulgi, ma rugam sa se aseaze sa nu se faca, cum se face de obicei in Constanta, mocirla.. ma bucuram ca puteam sa ma imbulgaresc cu zapada pe care o adunam de pe masini...ma bucuram de tot ce presupunea zapada.

Da azi am fost trista.. Bucuria din copilarie nici nu m-a atins la vederea fulgilor. de ce?? SUNT SOFER.. asta inseamana roti de iarna, dat zapada de pe gemuri si oglinzi, care vin cu bonus - inghetat de maini, polei, accidente usoare si multe altele.. ce bine e sa fi mic.. sa te bucuri de zapada, ce trist e sa fi mare..

Prietenie prietenie prietenie...

Omul este un animal social, cum bine zicea marele filosof.. Traieste in societate, se integreaza in ea, evolueaza in ea si sfarseste tot in ea..De la varste fragede legam prietenii: la gradinita ne apropiem de copii, intram pentru prima data in contact cu mai multe persoane de varsta noastra mica; la generala deja nu mai stam cu toti copii, facem selactie; la liceu suntem deja stricti, ne impacam cu toti colegii bine, dar doar cu unii ne distram, cu unii ne permitem altfel de glume; la facultate.. deja e altceva.. e foarte bine, aici se leaga sau continua prietenii foarte stranse, deoarece suntem mult mai maturi, incepem sa stim ce vrem de la viata si ne selectam oamenii care vrem sa ne inconjoare dupa alte criterii..


Eu una nu mi-am dat seama de cat de mult inseamna prietenii pentru mine pana asta vara..
In facultate mi-am facut un grup de prieteni cu care faceam foarte multe impreuna. Eram jumatate dintre noi la aceeasi facultate, aveam aceleasi hobby-uri, lucram in acelasi domeniu, ne placeau aceleasi melodii, acelasi stil de viata, ne placea apa, plaja, sa bem, sa cantam, sa ne vedem dimineatza la cafea la pranz si seara si intre de vreo cateva ori:), ne placea sa facem chestii spontane, sa jucam carti pana noaptea tarziu, sa bem vin fiert cu scrotisoara si mar,
sa dezbatem probleme politice/sociale/ecologice/feminsite/sexuale/orice:), sa ne facem ong-uri, sa organizam evenimente, sa organizam petreceri surpriza, sa dam petreceri in fiecare seara, ne placea sa mergem in Vama, sa cantam melodiile celor de la Vama Veche, sa radem, sa urcam pe munte, sa stam impreuna, sa adormim impreuna, sa ne trezim dimineatza mahmuri, ne placea de noi:))) si sunt sigura ca nu sunt singura persoana care a trecut prin asta... care simte asta...

Imi aduc aminte ca am fost plecati intr o iarna la munte... Am stat zi de zi impreuna, am ras, am urcat pe munte, am facut sute de poze, ne-am certat, ne-am impacat si dupa ce am ajuns acasa, fiecare la casa lui am stat cateva ore.. si ceva lipsea.. ne-am suant sa ne vedem iar:))... pur si simplu ne era dor.. nu ne era dor de casa de cei de acasa pe care nu ii vazusem, ne era dor de noi, sa stam impreuna:)..

Cu timpu lucrurile s-au schimbat..am termiat facultatea, am inceput sa ne angajam pe rand.. nu mai aveam timp sa ne vedem dimineatza la pranz si seara, abia daca ne vedeam seara.. apoi din ce in ce mai rar, la saptamana, luna...dorul a ramas acelasi dar vietile noastre ni s-au schimbat..nu ne mai permitem sa ne vedem la fel des..
Eu persoal simteam ca imi lipsesc da nu asa de tare.. cum mi-am dat seama de asta asta vara? ca de aici am inceput...

Daca nu iesem cu ei la fel de des asta nu insemna ca stateam in casa.. Ieseam da cu alti prieteni/amici pe care i-am cunoscut in diverse imprejurimi... si in timpul intalnirilor " de societate" sa le zicem... na.. vorbeam, de una de alta.. " ce ar fi daca?", " ce ai face daca?", "cum ar fi sa?".. adica probleme foarte importante si grave care nici macar nu imi trezeau creierul din somn, da barem sa imi activeze neuronii care pentru astfel de probleme delicate nici nu se sinchiseau, faceam fata fara ei :)).. o intalnire din asta, doua, trei, patru, multeee... radeam, ma simteam bine, sau asa mi se parea, sau nu imi dadeam seama ca ceva lipseste...

Intr-o zi ai mei prieteni organizeaza o intalnire.., pentru ca ajunsesem la stadiul sa ne organizam sa ne vedem, asa de ocupati eram....si inca facem la fel. ...
Si in barul in care ne place noua sa mergem, ne-am adunat toti in jurul unei mese dreptunghiulare si am inceput, ca pe vremuri!!!... domaneee am zis ca sunt in vis.. era asa de bine sa vorbesti cu oameni cu care ai ce sa vorbesti, era asa de bine sa simti ca vorbesti cu cineva care te intelege fara sa dai si din maini sa ii explici ceva ce vrei sa zici pentru ca altfel nu pricepe, era asa de bine sa vorbesti pe limba ta.... vissss..

Cand am plecat de acolo simteam ca am renascut... imi venea sa ii pup pe toti..
Mi-a fost dor de discutii la care trebuie sa gandesti, mi-a fost dor de povesti, de glume bune spuse in momente bune, de bere bauta in companie placuta, mi-a fost dor pana si de fumul de tigare care ma deranja atat de tare alta data incat ii puneam sa fumeze pe rand, in vremurile cand ne vedeam des, mi-a fost dor de rasul tuturor, de galagia pe care o faceam cand mergeam oriunde de ascultau toate mesele din jur la ce vorbeam, fie ca vroiau fie ca nu:))). Mi-a fost dor de ei.. si cred ca o sa imi fie mereu daca nu ii vad o perioada....

circ

Mie una imi place la circ, da m-am saturat de circul asta electoral care este peste tot.. tv, radio, in statie, in autobuz, la munca.. peste tot... am avut un client care luni mi-a zis ca nu a putut dormi din cauza rezultatelor.. am zis ca e nebun... la 20 de minute.. ghiciti ce? altuu.. la fel.. erau buhait de somn.. nu dormise din cauza rezultatelor, emotiilor...

Prima data m-am bucurat.. am zis ca in sfarsit s-a trezit spiritul civic in roman, eram mandra ca lumea s-a implicat, ca a mers la vot, ca discuta, ca se dezbate.... da pana la finalul zilei cand din doi clienti unu ma intreba de vot, de ce parere am despre unu sau altu si la ora 5 eram deja satula de vaitatul fiecarui client caruia trebuia sa ii zambesc si sa ii ocolesc raspunsul delicat legat de apartenenta mea politica, nu ca as avea vreuna... pfff.. am zis ca romanul fie nu se implica de loc.. fie se implica rau de tot si cand o face, o face fara cap, prost, doar asa ca sa aiba ce vorbi... cum oare sa nu poti dormi din cauza asta?? Ii inteleg pe cei care trag de ciolan sa nu doarma, sa abia emotii.. da noi restu? cei de rand... de ce sa nu dorm noaptea?de ce sa imi stric o zi frumoasa de luni? imi pasa de cine ne va conduce - de aia am mers la vot.. da din moment ce rezultatul asta e de ce sa plangem?

hai sa ne ducem crucea, da veseli:)))!!!!!

in nori..

Ati trait vreodata cu capu in nori??

Sa ai impresia ca plutesti, sa razi mereu, sa radiezi, sa te miri de ce te intreba lumea ca esti mereu vesel.. cand tu nu sti cum sa fi altfel.. sa nu iti pasa ca cineva sa uita la tine si se uita ciudat...


Ati avut mintea ocupata de un gand frumos si atat?



eu cred ca e genial...

Iasi, un oras frumos????

La Iasi am invatat o intrebare foarte tare: ” in comparatie cu ce ? ”…

La sfarsitul lunii trecute am fost la Iasi..nu mai fusesem niciodata.. si toata lumea care m-a auzit ca ma duc mi l-a laudat si m-a asigurat ca o sa imi placa..

Intr-o zi frumoasa de duminica, dupa ce am mers si mi-am exercitat dreptul meu cetatenesc de a alege dintre o turma de oi negre pe cea mai putin neagra, cu zambetu pe buze ma trezesc in fata garii din Constanta.. intru eu si : OUAAUUU!!!! Era schimbat.. totul.. au aparut magazine, loterie, ghiseiele s-au modernizat un pic, spatiul e mai mare…m-am gandit:” de cand nu am mai mers cu trenu… “ un sentiment de nostalgie, de dor de petrecut in tren m-a palit… da mi-a trecut repede:)…m-am gandit ca acum o sa imi reamintesc cum e sa stai sa lenevesti intr-un tren.

A fost doar o speranta de a mea care s-a spulberat imediat dupa ce am urcat in tren. Am avut loc la clasa I, pe principiul ca oricum merg foarte multe ore macar sa stau comod, dar singura diferenta erau culoarea scaunelor la fel de incomode: la clasa I erau rosii la la clasa a II-a albastre.. totul era la fel, spatiul dintre scaune, masutele, absolut tot.. Mai mult la clasa a doua mergea priza, la clasa I nu.. si dieferenta de prêt la bilete e semnificativa..

Drumul foarte lung si obositor. Noroc ca in tren tot timpu, da tot timpu e o persoana care se baga in seama cu tine si intretine atmosfera… Tocmai ce imi scosesem cartea sa lecturez si eu un pic (ma gandisem ca o sa am timp sa imi termin cartea inceputa de ceva luni, deoarece acasa nu am timp).. si cand incepe vecinul meu de scaun sa vorbeasca… doamneee si a inceput cu bancuri:))…la un moment dat s-a marit cercul, eram 5 persoane care ascultam la povestitorul nostru, un domn profesor universitar, ca in povestirile lui Sadoveanu… povestea intamplari reale din comunism, povestea despre viata lui din Irlanda, zicea bancuri bune si siropoase.. tot o veselie a fost drumu… si ca un bun narator ce e, a reusit sa ma adoarma la fial:))) in acelasi scaun incomod in care nu imi mai gaseam de mult locul..

Nu am avut timp sa studiez gara din Iasi si cred ca nici putere.. in schimb am analizat orasul penru prima data… noaptea. Nu am ramas cu o impresie foarte buna dupa drumul de la gara la hotel.. Poate pentru ca si sunt obijnuita cu orasul nostru, unde acum totul e vopsit, e semnalizat.. Ma asteptam sa gasesc si acolo aceeasi ingrijire.. da nu.. am ramas uimita de cata geografie stiu.. Habar nu aveam ca Iasul e taiat de un rau: BAHLUI… .

Dezamagirea a fost si mai mare a doua zi… cand am facut ce stiu eu mai bine cand merg intr-un loc nou: M-AM RATACIT:)).. daca nu semnalizeaza si ei statia de autobus….Eu cu ce sunt de vina??? E vina mea ca am laut autobusul in sensul invers si am mers cateva statii:))???…. Si am si facut impresie buna la munca, am intarziat din prima zi:))..

Ce m-a impresionat a fost numarul mare de studenti, de tineri care sunt acolo… mii.. desi sti ca este un mare centru universitar in tara, pana nu ajungi acolo sa vezi, parca nu crezi.. Nu am vazut batrani prin mijlocul de transport, numai tineri si foarte multe fete frumoase si cochete… Au un boulevard plin de facultati.. Pe stanga si pe dreapta universitati, si cladiri mari…Nu ca in Constanta, unde avem doua campusuri universitare unde sunt ingramadite toate facultatile… mai putin medicina…

E un oras vechi cu ceva influente estice… si desi sunt multi tineri se simte un pic influenta sovietica sa ii zic asa, in tot.. gandire, aspect, asezare, autobuse vechi, capsatoarele din ele care mergeau unele pe baza de pumn....tot … pana si moll-ul Iulius e mare si frumos, dar magazinele ingramadite, te impiedici de tot felul de chestii, spre deosebire de cel din Cluj unde Vestul si-a cam zis cuvantul:)… e un oras cam imgramadit si neaieresit, cel putin asa mi s-a parut mie… da cred ca asta e farmecul lui:)..

Trebuie incercat restaurantul cubanez din Iasi… eu am plecat de acolo ca un balon:)) e foarte buna mancarea cubaneza si am baut pentru prima data techila cu zahar, scortisoara si portocala :) merita incercat!..copoul, teiul lui Eminescu, statuile marilor nostri domnitori… te intorc un pic in trecut si incepi sa apreciezi ceea ce ai cam uitat: poezia, istoria romanilor…



E frumos Iasul???