N-am timp!!!

Nu mai imi ajunge ziua, nu mai imi ajung orele, minutele, secundele. Ma trezesc mai obosita decat m-am culcat.. parca nu am timp sa dorm( desi nu pierd noptile).. Nu mai savurez clipa, momentul, minutul..Totul se intampla pe fuga, totul e la foc automat, totul e rapid, iute.. este fix ca un stranut.. Stii ca trebuie sa vina, simti, te pregaesti si pana sa realizezi hop : Hapciu!! s-a si intamplat.. si nici nu ai avut timp sa savurezi..

Am impresia ca ma trezesc dimineatza si zic ca in reclama :" zboara timpule, zboara" si timpul, zboara.. Imediat se face seara. Si ce fac in tot acest timp? Nimic deosebit: ma trezesc dimineatza, ma pregatesc de munca, apoi in trafic fac mai mult decat de obicei - se asfalteaza pe unde se apuca, sunt cozi interminabile si din 5 masini 4 sunt tiruri care pana fac o manevra adorm de doua ori la volan...

Ce sa mai zic?.. la munca cand ajung am atat de multe de facut ca nu stiu de ce sa ma apuc mai intai. Azi dimineatza am ajuns cu o ora inainte de program. Am ajuns si nu stiam ce sa fac mai intai, pe ce hartie sa pun mana sa si duc munca la bun sfarsit. ..Pana la urma nu prea am facut mare lucru asta pentru ca nici calculatorul nu se deschide mai devreme de 8...

Nu vreau sa fac ca asta vara cand stateam la serviciu dupa program destul de mult numai ca sa imi termin treaba, da vad din ce in ce mai mult ca nu prea am de ales. Raman cu munca neterminata si nu imi place. Ajung acasa si nu ma pot destide pentru ca ma gandesc la ce mai am de facut a doua zi la munca- si pana la urma solutia o sa fie aceeasi, sa raman peste program...chiar daca ajung mai tarziu acasa, macar sa stau linistita pana a doua zi..

Nu imi dau seama cand zboara timpul.. Acum imi beau cafeaua de dimineatza, si imediat se face seara si trebuie sa verific rapoartele ca sa plec acasa... si si mai imediat de face 00:00 si cam trebuie sa ma culc..

Daca asa avea putere as face sa stea timpul in loc sa imi termin treaba la munca, sa ma odihnesc, sa dorm, sa stau cu prietenii, sa visez cu ochii deschisi-nici nu am timp sa visezzz sa imi fac sperante. Ca sa speri la ceva trebuie sa ai timp sa gandesti, sa iti faci ordine in ganduri.. Ieri mi s-a zis ca trebuie sa imi planific concediu pana in iunie.. Logic nu am avut timp sa ma gandesc si azi am fost pusa in fata faptului implinit.. Deci nu imi iau concediu deoarece nu am avut timp sa imi fac un plan pe termen scurt..

Cred ca am mai scris asta, sau poate am gaandit-o.. dar daca ziua ar avea 25 de ore, ce as face in acea o ora in plus?? o sa imi fac timp sa ma gandesc la asta...