marți, 27 iulie 2010

cand ajungi sa uresti??

Cand acel "cineva" face constient ceva care stie ca te enerveaza, te supara si nu tine cont de cei de langa ei.. O face din ambitiei, sau din prostie.. De astfel de oameni trebuie sa fugi!!!

duminică, 25 iulie 2010

Concert Mika!!

Frumos concert oraganizat de cei de la Orange si chiar mi-a placut cum canta baiatul asta... Cand eram acolo si adulmecam muzica incercam sa imi imaginez cum o sa ma simt la U2, la Roma... si nu am reusit sa imi imeginez... nu pot sa imi dau seama cat de bine o sa ma simt:).. Abia astept!!

vineri, 9 iulie 2010

O ploaie nu vine niciodata singura..

vine cu peripetii...

De cateva zile ploua de rupe.. Bine poate ca nu de cateva zile, da oricum a plouat mult, ziua, noaptea si poate de aia am impresia ca s-au facut cateva zile..De fapt sunt vreo doua cam asa:)..

Ieri a fost prapad.. Dau sa plec de la munca, cand ce sa vezi??? Afara turna cu galeata, da mult si repede.. Cred ca era cineva acolo sus care ii bicuia pe aia mici negrii mititei.. Aveam o programare, da nu am mai ajuns.. Am tinut drumu spre casa...

Doamne prin ce am trecut, cozi imense la semafoare... Ploua si la noi un pic si gata:) ne blocam... M-am intors de 3 ori si am schimbat drumu spre casa... Pana la urma nu am avut de ales..A trebuit sa traversez o balta imensa pe o strada... Mi-a ajuns apa pana la jumatatea usii, cand am iesit din apa iesea fum de pe sub capota. M-am speriat.. Nu stiam ce sa fac, erau multe masini orpite pe langa mine care dupa ce au trecut prin balta nu mai mergeau..

Am oprit si eu, mai mult de frica sa nu se strice masina.. si sun pe inginerul sef, frati-miu, sa cer o parere.. Si fix dupa ce i-am zis pe scurt ce s-a intamplat se apuca sa tipe... de fapt el imi explica ceva, da vorbea tare... am zis ca mai ii inchid;).. Nu imi plac oamenii care vorbesc tare:) prefer pe cei care vorbesc incet :).. si nestiind ce sa fac ma iau cu drumu iar..

Iar cozi, iar aglomeratie.. Dau un claxon.. fix in momentu ala se aude un zgomot pitigaiat.. ma gandesc cine si de ce ma claxoneaza?.. ma uit in oglinzi, toata lumea calma.. mai merg eu ce mai merg, mai dau un claxon( asa de verificare, pentru ca prima oara nu il auzisem).. Cand opa.. iar pitigaiatul..oauuuu.. Era claxonul meu!!!... Doamne sa nu il recunosc.. Eu am un claxon asa frumos la masina.. Ragusise saracu de la atata apa::))) pana acasa numai in claxon am tinut-o.. Nu stiu cati m-au injurat da nu imi venea sa cred ce urat face claxoniciul meu..

Ajung eu acasa, parchez si ca un mecanic priceput ce sunt, ridic capota pun fierul ala care are menirea sa o sustina si ma uit.. Si ma uit.. dupa 2 secunde ma intreb-la ce trebuie sa ma uit??:)))) mda.. am zis atunci ca asta este un domeniu unde am multe lipsuri, trebuie sa mai invat...inchid imi iau geanta, si atat, si plec..

A doua zi... Abia ma trezesc.. dau sa plec-afara ploua, vant puternic, coafura nu rezista si decid sa mai stau un pic... Pana la urma imi fac curaj. Imi duc la usa toate sarsanalele pe care trebuia sa la car cu mine. Ma incalt, iau in mana umbrela(desi masina era la 2 pasi de scara, da sa fie pentru coafura), pun geanta pe umar si in aceeasi mana pun multe pungi care trebuiau carate la masina. Apoi caut chei. Gasec pe cea de la masina si in acelasi loc trebuia sa fie si cea de la usa.. Nu era.. Ridic ce era pe acolo, ma uit in usa.. Nu era. In secunda numaru doi realizez ca eram singura acasa, incuiata in casa; si imi vine in minte cum aseara, ca o floare ce sunt, am laut geanta si am incuiat masina si nu am avut nevoie de chiei sa intru in casa si nu mi-am adus aminte sa merg dupa ele si nu stiam ca o sa raman singura dimineata..... si concluzia era ca ale mele chei erau in masina, masina afara, eu in casa, incuiata si intarziata la munca:))..

Las totul jos de mana si sun.. Cumnata-mea nu putea sa vina si imi zice ca nici cheie de rezerva nu avem in casa.. Frati-miu nu raspundea. Ma gandesc la un vecin. Ma uit afara, ploua, era dimineatza. Nu erau decat bulele de la ploaie din baltile din fata blocului. Ma gandesc sa sun un vecin... imi dau seama ca nu am niciun numar de al lor.. Pana la urma cumnata-mea imi da o idee, sa o sun pe o vecina de la alta scara. Era singurul numar pe care il aveam de la o cunotiinta cat de cat aproape..

De ce il aveam???si uitasem de el? pentru ca vorbim la telefon doar cand ne certam pe locul de parcare, care e al tuturor, da ea crede ca e al ei. Si daca ajung acasa mai devreme ca ea si e singurul loc de parcare, parchez acolo.. ea vine, parcheaza mai departe, ma suna, face galagie, imi explica ca nu stie sa parcheze lateral, ca a stat 10 min sa isi parcheze masina nu stiu unde, ca ala este locul ei de cand si-a cumparat ea masina, ca sa nu mai parchez acolo, ca nu are nimic de la primarie da toti vecinii stiu ca el ai ei..bla bla.. si tot asa..

Masina ei era langa a mea, asta inseamna ca era acasa. O sun, o trerzesc din somn ii povestesc situatia si imi zice:" vin sa te scot pentru ca si frati-tu m-a scos de 2 ori pe mine":)))

joi, 8 iulie 2010

Intalnire

Doar ce s-a ridicat valul de caldura si cei doi se intalnesc. El cu bagaju in spate asa cum plecase de dimineatza, ea lejer imbracata. Merg prin centru vechi in cautarea unei mese unde sa se relaxeze. Cautarea e lunga, orasul vechi e plin, desi e intr-o zi oarecare din timpul saptamanii..

In cele din urma gasesc o masa, mica, de 2 persoane, aproape lipita de mesele vecine(ca in orice terasa din zona aia, unde patronii profita si inghesuie mesele pentru a avea mai multi clienti) incat nici nu trebuie sa te chinui sa auzi ce vorbesc cei de langa.. Da asta nu i-a impedicat pe cei doi sa se aseze si sa continue ceea ce incepuse de pe drum..

Povestile vin una dupa alta.. Vorbesc pe rand, fara pauze.. Nu s-au mai vazut de doi ani.. nu vorbesc de viata personala, vorbesc foarte putin de ceea ce au facut in cei doi ani de cand nu s-au vazut.. In schimb abordeaza diverse subiecte care le dau viata, care ii coloreaza, care ii fac sa se simta bine.. Se amesteca in zumzetul din terasa, se contopesc cu zgomotul centrului vechi care prindea viata din ce in ce mai mult... Agitatia, veseila oamenilor, ciocnitul sticlelor de bere, zumbzetul furculitelor in farurii, rasetele cristaline ale femeilor sau cele groase ale barbatilor, franturi de fraze, silabe sau cuvinte accentuate prea tare, muzica amestecata, galagia tipica unui cuib plin de viata, de energie ii fac sa se simta in largul lor - totul era ca intr-un basm.. O feerie plutea in jur, in jurul lor, sau a tuturor...

Cei doi erau in lumea lor, in bucatica lor, in metrul lor patrat in jurul mesei aceleia mici, dar se contopeau perfect in atmosfera... Deodata cineva ii opreste-o fetita cu ochii mari si negrii cu niste tradafiri in brate :" baiatu nu cumperi la fata frumoasa o floare?" fetita doar incerca sa impresioneze prin cuvinte frumoase sa isi vanda florile. Ea raspunde :"Nu multumim"...

Nu au vorbit de familie, de relatii, de iubire, nici macar de aparitia inelului galben ce stralucea pe mana lui si care ii marca una dintre cele mai sacre legaturi-casatoria..Timpul a zburat o data cu subiectele aprinse si centrul a inceput sa nu mai zumbazie la fel de tare. Orele au trecut ca nebunele desi lor li se parea ca doar ce s-au asezat. Vecinii de la terase au inceput sa se rareasca.. Cei doi se gandesc sa plece pentru a prinde ultimul metrou-il rateaza..

Si o iau pe jos..veselia si armonia ii insotesc pe malul Dambovitei.. Niciunul nu stie drumul spre casa, niciunul nu stie daca merg macar spre zona potrivita.. da era un detaliu atat de mic pe langa armonia creata de ce doi intre doua felinare succesive in intunericul strazii.. Orasul incepe sa fie pustiu, se indepartau de farurile masinilor, de zona agitata in noaptea calduraoasa...

Cei doi erau intr-o lume a lor.. le place agitatia, le place aglomeratia dar si in necunoscutul intuneric singuratic se simt la fel de bine... Erau ei doi si nelipsitii soareci care misunau pe malul raului fix ca intr-un tablou ce ilustreaza Sena.. Nici macar uratele animalute nu ii deranjau, ele aveau rolul lor in acest tablou. Luminile slabe, apa, soarecii, atmosfera toate ii dezlipesc pe cei doi dintr-o lume pariziana .. Rasul lor era singurul zgomot care dezmortea Micul Paris..

Exceptii

De ce barbatii nu fac diferenta intre o simpla prietenie cu o fata si o posibila aventura cu aceeasi??
De ce oare cred ei ca daca iesi cu ei la un suc, la un film, la o bere, la un meci( ca tot e sezonul) vrei mai mult de la el??

Femeile sunt in stare sa aiba relatii de amicitie si prietenie cu multi barbati fara sa se gandeasca ce ar putea fi daca s-ar intampla mai mult..

Barbatii in schimb interpreteaza altfel. Din aproape orice " ieseala" trebuie sa ii iasa o comabinatie. Daca afla ca fata cu care a iesit la un suc are prieten interpreteaza - ca el e rezerva..

Noi femeile suntem altfel din multe motive: pentru ca pur si simlu nu iti palce ca si iubit-te impaci bine cu el ca si amic dar atat; pentru ca nu te atrage; pentru ca suntem colegi si aici trebuie trasa o linie; pentru ca desi a fost ceva intre cei doi demult acea scanteie s-a stins; pentru ca tu vrei altceva..pentru ca... pentru ca..


Orice comunicare dintre un barbat si o femeie ii apropie, e clar.. fie ca vorbesc pe internet,fie ca se aud la telefon, fie ca vorbesc prin mesaje, nu mai zic daca se intalnesc..
Dar barbatii interpreteaza asta altfel, cum ca ea ar vrea ceva de la el, ca doar altfel nu ar mai vorbi, nu???gresit..


Daca o femeie suna un barbat sa iasa la un suc, la un film, la o plimbare nu inseamana ca vrea ceva mai mult de la el... doar o companie placuta pentru cateva ore...

O femeie poate sta la povesti cu un barbat ore intregi fara macar sa isi imagineze cum ar fi daca ar fi ceva mai mult...

sunt exceptii, dar sunt..

joi, 1 iulie 2010

Revenire

A trecu ceva timp de cand nu am mai scris..

S-au intamplat atat de multe incat am si uitat multe dintre ele.. nici nu stiu cu ce sa incep.. cert este ca dupa o pauza de scris imi vine greu sa ma repauc.. Am avut multe idei, am zis sa le imparasesc, da nu am putut-nu am avut timp sau pur si simplu ma gandeam ca nu am mai scris de mult, de ce sa reincep acum?

PENTRUU CA IMI PLACEEEEE de aia... e clar ca imi place-imi trebuie si timp... sper sa gasesc macar pana la final de iulie