Iubire trecatoare

Ce se intampla cu iubirile din trecut??

De cate ori vi s-a intamplat sa va vedeti cu persoana pe care in trecut ati iubit-o si sa stati fata in fata cu ea dupa multi ani? sau putini??
Cati dintre noi mai pastram relatii macar de amicitie cu fostii/fostele??

Eu una am ramas in relatii bune cu prietenii din tineretea mea.. E ciudat insa sa stai de vorba cu ei dspre chestii pe care nu ti le imaginai vreodata ca o sa le vorbesti.
Stau si ma gandesc ca parca sunt prea buna prietena cu ei. Nu ma afecteaza ce zic cei din jur, care nu sunt ce acord cu aceasta prietenie, dar ma surprinde atitudinea mea. Adica stau de vorba cu fostul meu prieten despre relatia lui actuala fara macar sa am un sentiment uman de gelozie, de ciuda, ci doar de bucurie pentru el ca ii merge bine, sau ce compasiune ca ii merge greu. Adica de ce nu sunt geloasa? cand eram cu el simteam ceva acolo- nu neaparat dragoste, da era o afectiune fireasca. cum pot eu sa stau sa discut ore in sir fara sa simt nimic??? sunt de piatra? ma sperii..

Nu pot sa cred ca nu ma deranjeaza sa aflu ca persoana pe care am crezut ca am iubit-o are acum o familie super ok si sa ma bucur pentru el. Nu pot sa cred ca am stat recent o jumatate de zi cu tipul de care am fost indragostita 4-5 ani de zile lulea fara sa simt macar un fior in stomac. Alta data mi se inmuiau picoarele... Acum am ras de acele momente, ne-am amuzat si acum cativa ani nu puteam sa dorm cand stiam ca o sa il vad..


parca nu as fi om.. cum pot sa uit sentimentele acelea puternice care acum ceva timp imi taiau respiratia si acum cand vad aceleasi persoane nu mai simt nimic, da nimic??


dragostea e tracatoare... E frumos sa fi indragostit mereu, da de alte persoane sa nu te plictisesti:)...

betia barbatului

Ce ma deranjeaza cel mai tare sunt barbatii foarte plini de ei. Nu stiu de ce nu inteleg ca noi, unele femei, nu toate, ci doar unele reusim sa trecem dincolo de relatia care a fost intre noi si sa mergem mai departe cu o relatie de amicitie.

Este greu sa faci un astfel de pas. Este greu sa il privesti pe cel cu
care ai mancat, vorbit, baut, ras, cu care ai facut concedii, cu care ai facut sute, mii de lucruri, cu care ai amintiri, este greu sa il vezi la masa, stand in fata ta nu langa tine. Dar nu pentru toate.

Cunosc multe persoane care au ramas in relatii de prietenie, in care fetele( si baietii) sunt ok, nu se gandesc ca daca ies la un suc o data la o luna el(ea) mai vrea ceva de la ea(el). Dar tot asa cunosc si baieti care cred ca daca fata se mai vede la o poveste, la un pahar de vorba ea are inca sentimente pentu el.

Barbatii astia sunt aceia care se cred mari cuceritori si care de fapt se amgasesc siguri crezand ca lacrima fireasca din coltul ochiului ei este dovada sincera de iubire. Sunt si persoane care se intorc la fosta relatie si dupa ani de zile, mare prostie, parerea mea. De ce te-ai intoarce la unul care te-a cucerit o data si de care te-ai despartit la un moment dat?? si nu conteza cine a decis despartirea.. Doar pentru ca a fost frumos candva? daca era asa frumos nu se termina.

Cei care se intorc nu reusesc sa mearga mai departe, traiesc tot in trecut si sunt niste persoane slabe. Cei care trec peste si privesc spre viitor si se intalnesc cu fostul la un pahar de vorba si vorbesc de trecut si deapana amintiri si se emotioneaza pana la lacrimi de unele momente dar se ridica si pleaca de la masa si isi vede de viata-acea persoana e puternica. Este un om care stie ce vrea de la viata, care stie ce cauta, care stie sa lase in urma, care stie sa isi aminteasca doar ce a fost frumos in trecut, care traieste intesiv orice bucurie fie ea din trecut, care sterge repede cu buretele ce a fost negru-si asta nu pentru ca ar avea o slabiciune pentru cineva ci doar pentru ca viata e prea scurta ca sa ne amintim de suparari.

De ce sa ne amintim de necazuri cand ni se pot umple ochii de lacrimi de fericire?? De ce sa nu fim sinceri?sa exprima ceea ce simtim? doar pentru ca niste "casanove" care se lauda cu ale lor cuceriri cred ca lacrima din ochiul tau e dovada de iubire pentru el.
Se imbata cu apa rece!! hai noroc!

Vorbe in Vant

Vorbeam cu un prieten bun de al meu despre relatii si imi povestea ca relatia lui nu e tocmai una roz, ca ea cam scartaie si ca ii este greu sa se rupa. Desi cred ca am mai scris despre asta, ce faci cand nu simti ca merge da iti este greu sa zici tu acel NU?? Eu am trecut de atatea ori prin asa ceva incat am ajuns sa ma cunosc foarte bine si stiu.

Eu una nu pot sa zic STOP, pur si simplu nu ma lasa inima, desi stiu ca asa e cel mai bine pentru noi sa ne departim, nu pot sa zic. Fac altceva-il fac pe el sa zica.. Tactica:) si caile difera de la om la om, depinde ce il enervreaza pe fiecare cel mai tare:) si nu are rost sa exemplific:)..
sa mergem mai departe.. zic:)

U2 la Roma

Nu am apucat sa ii vad la Bucuresti dar i-am vazut la Roma.. Cand am ajuns vineri dimineata in avion si am vazut un avion plin de oameni tineri cu o traistuta mica in spate fiecare mi-am dat seama ca toti din acel avion suntem la fel, toti vorbim aceeasi limba.. TOA LUMEA AVEA CEVA IN COMUN - U2. Nimeni nu vorbea de concert dar se citea pe chipurile lor ca acolo merg. Oamenii care apreciaza muzica celor de la U2 se cunosc, se diferentiaza, sau poate ma insel, poate doar eu ii " miros".

Un astfel de concert cere sacrificii si le merita pe toate. Il apreciez foarte mult pe Marius, un tip care a cumparat biletul unei prietene din grupul, care nu a mai putut vei la concert. Marius a venit doar pentru concert, a stat o noapte in Roma si a plecat.

Concertul, la inceput, mi s-a parut foare bine organizat, in sensul ca am iesit sa o luam frumos la pas spre staionul Olimpco,care nu era foarte departe de locul unde eram cazati. Cand hop ce sa vedem? Pe transportul in comun catre stadion treceau auobuze pe care scria mare sus U2. Foarte tare!!.. Am sarit si noi intr-unul, am coborat un pic mai inainte de stadion si am laut la picorus deoarece era aglomeratia tipica unui mega-eveniment.

Aici a inceput dezamagirea deorece am mers destul de mult pana la una din portile de acces in stadion ca sa ajungem acolo sa ne zica ce cei care au bilete luate de pe net intra pe la alta poarta. Nu tu un semn, nu tu indicator, bine ca am observat multi oameni care se intorceau si ne-am gandit sa ii intrebam-nu am ajuns la poarta da nici mult nu mai aveam. Si uite asa din poarta in poarta si distantele intre ele nu sunt de loc mici. Pana la urma am nimerit poarta cu pricina, am intrat incet da sigur-controlati fiind.

Si apoi am inceput sa asteptam, si asteptam, au cantat cei de la Interpol in deschidere, au plecat cei de la Interpol si iar stai si stai. Durerea de picoare, oboseala acumulta de pe drum, oboseala dupa plimbarile prin Roma se simtea din ce in ce mai tare.

In tot aces timp lumea venita la concert era foarte prietenoasa, vorbeau toti, radeau, m-am imprietenit cu un grup de langa noi care vorbeau cu mine-ei stiu ce- eu nu intelegeam nimic:), da radeam, facem poze, veselie sa fie:) In cele din urma incepe..

woooww!! nu pot sa descriu in cuvinte. Mi-a trecut orice durere de picoare, orice suparare pentru intarziere, am sters tot ce era negru in minte. Ce iti poti dori mai mult decat sa stai sub cerul liber si sa ii asculti pe cei de la U2 cantand pentru tine???sa simti cum vibreaza pamanul sub picioare, sa simti ca plutesti.. Scena era un monstru urias de 360 grade care pur si simplu se trasnforma in tipul melodiillor. Muzica, atmofera cum eu una nu am mai vazut la niciun concert.
pur si simplu iti zbura sufletul o data cu melodiile lor.. atat pot sa zic: superb! Mie una mi-a dat un mare sentiment libertate.

marti

cica angajaul da cel mai bun randament martea....

lunea abia se dezmorteste,
marti e super eficient,
miercuri deja se gandeste la week-end
joi il simte deja
si vineri e deja week end

maine e marti.. sa vedem.. ..

Sarbatoare speciala

Mi-ar placea sa serbez ziua in care m-am despartit de fostu. In toate relatiile se serbeaza mai intai prima luna de " iubire" a doua, a treia, sau din 6 in 6 luni, sau macar din an in an. Toata lumea serbeaza perioade rotunde, fixe de la fericitul eveniment. Da nu am auzit pe nimeni sa serbeaze o despartire.

Eu vad despartirea ca pe un lucru foarte bun. E un pas spre inainte-atunci unu dintre cei doi( de cele mai mlte ori) isi da seama ca relatia nu merge si ia decizia inteleapta de a o opri relatia. Cel mai bine e cand ambii sunt de acord, da e mai rar intalnita asta..

De ce nu am serba si fericitul eveninet de a ne despartii?? De ce sa nu serbam ca am pus capat unei relatii care oricum nu ar fi dus nicaieri, pt ca daca ducea cei doi ar fi ramas impreuna, nu??

Da de cele mai mule ori despartirea se lasa cu suferinte, cu lacrimi, dar astea se uita si orice despartire te ajuta, iti da putere, te face mai puternic pt ca reusesti sa mergi mai departe.. Asta nu e motiv de sarbatoare??? Ca ai scapat de o persoana care nu facea decat sa te mai incurce pentru o perioada? eu zic ca da..

Lacrimile si suferinta se uita, merita sarbatorita o despartire macar din an in an, si in loc sa stai sa plangi dupa cineva, e bine sa razi ca ai "scapat" de acel cineva;)..

Te face mai optimist, mai puternic, mai increzator in tine.. si nimic nu e intamplator..

U2

mai e un pic si plec la Roma.. CONCERT U2.. genial!
Abia astept sa scap de stres, de cereri, de cifre, de telefoane, de explicatii, de munca de convingere, abia astept sa evadez chiar si pentru cateva zile.. abia astept sa simt vibratia muzicii in sange, sa simt cum muzica imi invadeaza urechile, sa fie atat de tare incat sa imi tiuie urechile si a doua zi.. abia astept sa cant pana ragusesc, abia astept sa vad lumea in jurul meu vibrand de placere, sa simt inghesuiala caracteristica, abia astept tot..
u2 vin!!!

"Pistruitaa"

Daca s-ar vinde pistruii m-as imbogati...

imi place:

- cum ne-am cunoscut
- cum ti se lumineaza fata fara sa iti dai seama cand ne intalnim
- cum faci gropite in obraji
- cum imi zici buna dimineatza
- cum ma mangai pe gat cand vrei sa ma trezesti si nu realizezi gesturile pe care le faci
- cum dormi cu grija sa nu ma trezesti
- cum imi tin picioarele mele peste ale tale oricunde, doar pentru ca stii ca imi place
- cum ne uitam la fim impreuna
- cum iti scotii dintii la iveala cand razi
- cum ma iei in brate sa ma incalzesti
- cum rostesti un cuvant din trecut pt mine " mandro"
- cum ai grija de mine fara sa iti dai seama cand iesim in grup
- cum imi lasi semn pe un umar din placerea ta de a musca oricie fata cu umerii goi
- cum te abtii sa nu zici cuvinte frumoase la adresa mea, desi prietenii tai o fac si tu parca te exprimi prin cuvinele lor
- cum vorbim
- cum ne aducem aminte
- cum ne gandim mereu unu la altu la fiecare luna plina
- cum ne distram impreuna
- cum ne place Vama
- cum cantam
- cum dam din cap cand vorbim
- cum dansam
- cum ma privesti cu gelozie
- cum incerci sa imi ghicesti cel mai ascuns gand
- cum ma descoperi sau redescoperi
- cum radem de poze care metamorfozeaza omu
- cum mancam impreuna
- cum radem de noi
- cum ma cauti din priviri
- cum iubim lumea, agitatia, veselia si ne place sa ne facem prieteni noi
- cum ne potrivim si nu vrem sa vedem asta
- cum imi faci poze
- cum ma ajuti sa ma imbrac
- cum facem planuri de viitor impreuna
- cum ma asculti
- cum povestesti

- cum fugim/speram/iubim/plangem/
- cum suntem noi, eu, tu, orice om care se poate regasi mai sus..

Jurnal de concediu:

VINERI seara dau bir cu fugitii de la birou si sper ca cele doua saptamani sa treca foarte greu si sa fie un concediu in care sa ma plictisesc( gand pe care nici eu nu il credeam posibil, da macar am incercat)
SAMBATA parca plaja pe zi si seara iesit la suc din intamplare cu un prienten cu care ma vad doar o data pe an. Nu se facuse un an, dar am zis sa ne organizam. Iesealea fructificata, suc intr-un super bar pe terasa, cu bautura din partea patronului pentru ca am lasat masa d'lui primar:), si ne-am mutat la insistente la alta... Apoi dansuri pana diminetza la Cuca, intalnit cu prietenii, ratat mare eveniment The Mission, dar facut prieteni noi cu care am petrecut tot concediul:).. Plecat din Cuca mai mult pe sus decat pe jos(lumea era obosita, eu tot dansam... cred ca mi-au pus ceva in bautura la terasa, prea multa energie).
DUMINICA dormit putin si pe zi nu mai stiu ce am facut..plaja Agigea...
LUNI trezit devreme, gatit linte, facut curat, multe sucuri cu multi prieteni, vreo 4 intalniri
MARTI venit rudele, plaja cu rudele, poze multe, "din toate pozitiile", venit prietena mea cu nopotica, alergat dupa puiul de om prin apa, pe plaja, peste tot.. poze:)
MIERCURI plaja cu rudele si cu prietenii facuti sambata; rasete, poze, sarituri artistice in apa;plimbat cu bicla cu rudele in Mamaia; tit-uit plimbaretii, oprit in barbati insurati, in femei cu copii si in batranei;
JOI plaja cu prietenii; Inghitit multa apa, multaa.. incercat pozitie barca in apa, inchitit apa, aventuri la apa foarte mare(nu stiu sa inot), mers cu saltea la apa si mai mare, sarituri fortate si chinuituri de inec; posibilitatea sa devin primul cadavru cu zambetu pe buze( era sa ma inec pt ca radeam mereu); poze si rasete-cica rad mult:)..intalnire cu prientena din Cluj si cu alti prieteni, rasete, glume
VINERI plaja, seara incecat corzi vocale la karaoke cu colegii, terminat in Cuca cu dansuri
SAMBATA plimbare cu rudele in parc+party pe plaja, serbat ziua Mona, cantece pe plaja, jocuri cu bauturi ca in studentie, pepene cu votka, techila, rom, bere, somn linistit deranjat de unu care striga" pepeni pepeni 1 leu bucata"
DUMINCA plaja.. seara am uiat..
LUNI plaja, plecat musafiri, seara suc
MARTI plecat in vama si acolo RAI:)) chef, muzica , expirat, dansuri, plaja, baie, relaxare pe terasa cu bere oreee intregi, clatite, pozeee multe poze:)
MIERCURI vama plus la intoarcere Neptun cu mere glazurate, clatita si pepene:)
JOI nu mai stiu, parca film.. am fost la SALT da nu mai stiu ziua.. suc cu prientenii, cateva sucuri again:)
VINERI vama iar, de la capat cu distractiile. Stuff stock, plaja , soare, somn pentru unii, pentru unii nu:), poze..
SAMBATA Cuca-girls party:).. numai girls nu a fost:))distractie, dans, poze:), multa lumea cunoscuta
DUMINICA in sfarsit stat... seara suc si ramas bun, sper pt nu mult timp..
LUNI birou..:(

the end

" Elogiul adus de barbati femeilor"

Vara asta am asistat la tot felul de discutii intre baieti/barbati despre femei.. Fara sa vreau si ulterior vazand cat de impacientati si diferiti sunt barbatii in privinta femeilor am inceput sa provoc discutiile de genu.. asa din curiozitate:).

Asa am descoperit tot felul de pareri:

- intr-o dupa amiaza, la plaja, niste prieteni mi-au vorbit desre " tate", nu sani, TATE.. Cum trebuie sa fie, cat de rotunzi(ei sanii), cat de pepeni si cu exemple ca na.. eram pe plaja, avem ce sa comparam si sa ajustam. Am descoperit ca nici nu le place sa le zica sani, ci TATE. TATE SA FIE..Deci, multi barbati se uita la o femeie mai intai si intai la tate. Apoi au tot dat-o la intors, ca sa fie si frumusica, si isteata si nu stiu cum... Da asta dupa ce am inceput sa ma iau de ei ca apreziaza doar o singura parte din frumusetea care contureaza o femeie...
Ideea e ca acestor prieteni le plac mult sanii femeilor, si pentru ei sanii sunt foarte importanti.. Apoi au intrat in discutie barbatii care apreciaza fundul si apoi picoarele... Tipic barbatilor vanatori care vaneaza doar placere carnala si vulgara la o femeie, care apreciaza doar cele mai proeminente forme ale femeilor... Barbatii care se uita mai intai la sani/fund/picioare si abia apoi la alte posibile trasaturi. L-as putea si denumi-barbatul infometat, care vaneaza orice caprioara cu forme..

- o alta apreciere a fost cea a femeilor cu parul roscat ... Roscatul socheaza si se potriveste anumitor persoane, daca are si pistrui e perfect, da nu e obligatoriu.. La asta se adauga o atentie deosebita unghiilor. Sunt unii barnatii care adora unghiile bine facute la femei.. Deci nu alte forme - interesent.

- sunt barbati care adora femeile cu parul scurt. Dau impresia de femeie puternica, carismatica si foarte sigura pe ea..

- tipic barbatilor care nu prea au ce sa zica si se multumesc cu ce primesc - le place acea femeie draguta si punct. Nu au pretentii prea mari, doar sa fie draguta-pana la urma e ok, trebuie sa ii placa lui si atat( vorbesc aici doar de aspect fizic, nu si de caracter, persoanlitate end stuff). Adica lui ii plac azi blondele, maine brunete cu sau fara forme, ingrijite un pic si dragute la chip. ...

- sunt barbati care apreciaza felul in care se imbraca si hainele de firma pe care le pune o tanara d'soara pe ea.. pur si simplu ii atrage stilul.. da sa nu fie grasa:)).

- sunt insa barbati care apreziaza anumite trasaturi mai fine si mai delicate ale femeilor. Acestia sunt genul de barbati care sunt foarte atenti la detalii(acum se poate spune ca orice barbat e atent la detalii, dar nu cred ca cel care e obsedat de funduri si sani poate sa observe ce oserva un astfel de barbat). Tipul asta de barbat apreciaza incheiturile mainilor, mainile, rotula genunchiilor, admira clavicula femeii, oasele care ies in evidenta(si nu ma refer la femeile foarte slabe ci la oasele corpului uman care ies in evidenta in unele pozitii ale corpului).

Sigur sunt mult mai multe pareri dar eu doar pe astea le-am auzit:)

Banc

In seara asta am primit un banc, poate e vechi, poate e demodat da m-a binedispus:)

Cum vorbesc femeile între ele?
Simultan.

Cristina

Bineinteles ca am avut parte si de un eveniment alt fel decat cele obijnuite, la Costinesti..

Cum stateam eu sa imi trag sufletul pe plaja dupa ce ma luasem la tranta cu cateva zeci de valuri, vad un copil, brunet, cu paru un pic mare, tuns baieteste, cu un ghiozdan in spate albastru, o pereche pe papuci in mana si niste ochielari de scufundat, si care se uita in toate directiile si plangea. Mi-am dat seama ca are ceva.. m-am dus repede la el si l-am intrebat daca s-a ratacit. Printre suspinuri imi confirma.. il iau in brate, tremura.. era pierut..

Incerc sa il linistesc si ii zic ca il ajut. Aflu ca e de fapt o ea, Cristina, ca e venita din Satu Mare, cu un grup de 20-30 de copii, cu doua mamici, ca sunt de la o casa de copii si ca s-a ratacit.. Imi iau telefonul si plec cu ea de manuta pe plaja sa ii gasim pe copiii cu care venise. Nu pot sa descriu ce sentimente m-au incercat in momentul in care coplul acela ma tinea de mana si imi tot zicea ca daca nu ii gasim ce face?? Am linistit-o ca se rezolva, ca nu exista " nu o sa ii gasim" da emotiile si frica si trairile ei mi le transmitera prin manuta ei care mi-o strangea pe a mea..

Am mers mult, nu i-am gasit, pana la urma am apelat la un salvamar( la care nu vroiam sa apelez de prima data pt ca banuiam inferenta lor). Ma gandeam ca poate au observat disparitia Cristinei si au apelat si ei tot la salvamar sau la politie. In fine, bronzatu de salvamar da prin statie si imi zice sa o las acolo ca o sa se rezolve. Am facut ochii cat cepele, desi lumea ma astepta sa plecam am zis ca nu pot sa o las acolo si sa plec.. Le-am zis ca vreau sa sun la politie ca na.. paote au sunat la politie si ei, si sa ii localizam.. Raspunsul lor a fost sa nu, ca vine politia pe capul lor si nu vor.

Una peste alta cat am mai satat eu acolo( aprox 10 min ) salvamaru' isi facuse de treaba, sa se dea la mine.. Imi venea sa il strang de gat.. Asa ca am luat copilu de manuta si am zis ca decat sa stam sa astepam ziua de maine mai bine mai mergem sa ii mai cautam pe restul copiilor, cu gandu ca pe drum sun si la polite.. Dragutu de salvamar se ofera sa mearga cu noi.. zic ca na e ok..si pentru ca intre timp ajunsese la mine bagajelul de plaja, ii pui bronzatului, rucsacul fetei in mana sa il care si el.. Se uita la mine, ma intreaba ce e cu el.. si ii zic :" e de carat, e al Cristinei"..

Pe drum bronzatu avea o problema, ca il vad fetele si o sa zica ca e si insurat si cu copil.. M-am facut ca nu il aud.. La un moment dat o aud pe Cristina ca ii vede pe niste copii.. II gasisem..Imi da drumu de la mamna, fuge spre ei, se intoarce spre mine si imi zce :" Multumesc".. am ramas impresionata de copilul asta de la casa de copii si de cat de bine e crescut.. Nu stiu daca e datoria angajatilor, sau a parintilor care au lasat-o, nu stiu nimic, da m-a socat mult..

Ma duc la domna care era cu ei, si ii explic situatia, la care ea imi zice:" cum ca doar ce i-am numarat, erau toti".. Apoi vine un alt copil mai mare care vrea sa dea un ordin, sa iasa toti copii dn apa.. M-am enervat, si i-am zis ca nu trebuie sa ii priveze de bucuria de a se juca, ci doar aiba grija de ei... sa ii supravegheze.. am rugat-o sa nu o certe pe Cristina( pt ca asta stiam ca va urma) pentru ca e speriata, mi-a zis da da.. Dupa ce am plecat fix asta facea.. nu m-am mai intors pentru ca ar fi certat-o oricum..

M-a marcat mult Cristina. Nu pot descrie sentimentele pe care le-am trait, da ma bucur mult ca am intalnit-o, e foarte frumoasa.. i-am facut pana si o poza.. Iar experianta asta a trezit anumite sentimente in mine.. ciudate, pe care nu le-am mai trait pana acum.... si nu stiu nici macar unde sa le incadrez...

Costinesti

Iar am avut un week-end full..

Printre week-end-urile trecute am bifat vama veche, mamaia cu un concert karaoke, rasarituri, concerte, evenimente si multa plaja. Week-endu' asta am trecut pe lista din nou Cucaracha.. cu un recital al celor de la Mandinga care a lasat de dorit ( bine ca eram noi veseli si ne-am distrat) si Costinesti.

Ideea e ca eu am avut o impresie proasta rau despre Costinesti. Am fost anu trecut in trecere pe acolo si am ramas cu un gust amar.. De la mizerie la manele si badarani toate mi s-au perindat prin fata.

Anu' asta insa mi-am schimbat parerea. E adevarat, marea e la fel de plina de pietre. Iar sambata au fost niste valuri imense, superebee.. Am stat in apa mai tot timpul, au dat valurile cu mine de nisip; la propriu-un val m-a tarat din apa care imi ajungea pana la brau pana pe mal, la apa de la glezena, nu mai zic de zgarieturile pe care le-am capatat pe fund de la pietrele de care am harjait... Nu apucam sa respir dupa ce trecea un val urias peste mine ca venea altu.. Cand sa mai rad si eu un pic ca na.. trebuie, hop, ma trezeam cu ceva sarat in gura.. Sper ca apa sarata si cu bulbuci face bine la dinti, pentru ca m-a periat ceva timp... si la stomac, ca la cata apa am inghitit sambata asta..cred ca am acvariu in burta:)..
Una peste alta cred am slabit 5 kg de la cat m-am luptat cu valurile, da a meriat:) sunt multi oameni care stiu sa se distreze vara la mare:)..

Si pentru cam m-am abatut de la subietc, sa revin.. Costinestiul de anu asta mi-a placut. Plin de tineret, cum de altfel ii e si numele, de staiune a tinerilor, si destul de ieftin si faraaa maneleee.. Am ramas suprinsa cand am observat ca nu mai urla manele de la o tersa la alta ci doar muzica tare de la cele 3 discoteci-cluburi din statiune care isi faceau promovare pentru seara respectiva. Chiar dragut, agitatie, aglomeratie, fix ce imi place..

cand ajungi sa uresti??

Cand acel "cineva" face constient ceva care stie ca te enerveaza, te supara si nu tine cont de cei de langa ei.. O face din ambitiei, sau din prostie.. De astfel de oameni trebuie sa fugi!!!

Concert Mika!!

Frumos concert oraganizat de cei de la Orange si chiar mi-a placut cum canta baiatul asta... Cand eram acolo si adulmecam muzica incercam sa imi imaginez cum o sa ma simt la U2, la Roma... si nu am reusit sa imi imeginez... nu pot sa imi dau seama cat de bine o sa ma simt:).. Abia astept!!

O ploaie nu vine niciodata singura..

vine cu peripetii...

De cateva zile ploua de rupe.. Bine poate ca nu de cateva zile, da oricum a plouat mult, ziua, noaptea si poate de aia am impresia ca s-au facut cateva zile..De fapt sunt vreo doua cam asa:)..

Ieri a fost prapad.. Dau sa plec de la munca, cand ce sa vezi??? Afara turna cu galeata, da mult si repede.. Cred ca era cineva acolo sus care ii bicuia pe aia mici negrii mititei.. Aveam o programare, da nu am mai ajuns.. Am tinut drumu spre casa...

Doamne prin ce am trecut, cozi imense la semafoare... Ploua si la noi un pic si gata:) ne blocam... M-am intors de 3 ori si am schimbat drumu spre casa... Pana la urma nu am avut de ales..A trebuit sa traversez o balta imensa pe o strada... Mi-a ajuns apa pana la jumatatea usii, cand am iesit din apa iesea fum de pe sub capota. M-am speriat.. Nu stiam ce sa fac, erau multe masini orpite pe langa mine care dupa ce au trecut prin balta nu mai mergeau..

Am oprit si eu, mai mult de frica sa nu se strice masina.. si sun pe inginerul sef, frati-miu, sa cer o parere.. Si fix dupa ce i-am zis pe scurt ce s-a intamplat se apuca sa tipe... de fapt el imi explica ceva, da vorbea tare... am zis ca mai ii inchid;).. Nu imi plac oamenii care vorbesc tare:) prefer pe cei care vorbesc incet :).. si nestiind ce sa fac ma iau cu drumu iar..

Iar cozi, iar aglomeratie.. Dau un claxon.. fix in momentu ala se aude un zgomot pitigaiat.. ma gandesc cine si de ce ma claxoneaza?.. ma uit in oglinzi, toata lumea calma.. mai merg eu ce mai merg, mai dau un claxon( asa de verificare, pentru ca prima oara nu il auzisem).. Cand opa.. iar pitigaiatul..oauuuu.. Era claxonul meu!!!... Doamne sa nu il recunosc.. Eu am un claxon asa frumos la masina.. Ragusise saracu de la atata apa::))) pana acasa numai in claxon am tinut-o.. Nu stiu cati m-au injurat da nu imi venea sa cred ce urat face claxoniciul meu..

Ajung eu acasa, parchez si ca un mecanic priceput ce sunt, ridic capota pun fierul ala care are menirea sa o sustina si ma uit.. Si ma uit.. dupa 2 secunde ma intreb-la ce trebuie sa ma uit??:)))) mda.. am zis atunci ca asta este un domeniu unde am multe lipsuri, trebuie sa mai invat...inchid imi iau geanta, si atat, si plec..

A doua zi... Abia ma trezesc.. dau sa plec-afara ploua, vant puternic, coafura nu rezista si decid sa mai stau un pic... Pana la urma imi fac curaj. Imi duc la usa toate sarsanalele pe care trebuia sa la car cu mine. Ma incalt, iau in mana umbrela(desi masina era la 2 pasi de scara, da sa fie pentru coafura), pun geanta pe umar si in aceeasi mana pun multe pungi care trebuiau carate la masina. Apoi caut chei. Gasec pe cea de la masina si in acelasi loc trebuia sa fie si cea de la usa.. Nu era.. Ridic ce era pe acolo, ma uit in usa.. Nu era. In secunda numaru doi realizez ca eram singura acasa, incuiata in casa; si imi vine in minte cum aseara, ca o floare ce sunt, am laut geanta si am incuiat masina si nu am avut nevoie de chiei sa intru in casa si nu mi-am adus aminte sa merg dupa ele si nu stiam ca o sa raman singura dimineata..... si concluzia era ca ale mele chei erau in masina, masina afara, eu in casa, incuiata si intarziata la munca:))..

Las totul jos de mana si sun.. Cumnata-mea nu putea sa vina si imi zice ca nici cheie de rezerva nu avem in casa.. Frati-miu nu raspundea. Ma gandesc la un vecin. Ma uit afara, ploua, era dimineatza. Nu erau decat bulele de la ploaie din baltile din fata blocului. Ma gandesc sa sun un vecin... imi dau seama ca nu am niciun numar de al lor.. Pana la urma cumnata-mea imi da o idee, sa o sun pe o vecina de la alta scara. Era singurul numar pe care il aveam de la o cunotiinta cat de cat aproape..

De ce il aveam???si uitasem de el? pentru ca vorbim la telefon doar cand ne certam pe locul de parcare, care e al tuturor, da ea crede ca e al ei. Si daca ajung acasa mai devreme ca ea si e singurul loc de parcare, parchez acolo.. ea vine, parcheaza mai departe, ma suna, face galagie, imi explica ca nu stie sa parcheze lateral, ca a stat 10 min sa isi parcheze masina nu stiu unde, ca ala este locul ei de cand si-a cumparat ea masina, ca sa nu mai parchez acolo, ca nu are nimic de la primarie da toti vecinii stiu ca el ai ei..bla bla.. si tot asa..

Masina ei era langa a mea, asta inseamna ca era acasa. O sun, o trerzesc din somn ii povestesc situatia si imi zice:" vin sa te scot pentru ca si frati-tu m-a scos de 2 ori pe mine":)))

Intalnire

Doar ce s-a ridicat valul de caldura si cei doi se intalnesc. El cu bagaju in spate asa cum plecase de dimineatza, ea lejer imbracata. Merg prin centru vechi in cautarea unei mese unde sa se relaxeze. Cautarea e lunga, orasul vechi e plin, desi e intr-o zi oarecare din timpul saptamanii..

In cele din urma gasesc o masa, mica, de 2 persoane, aproape lipita de mesele vecine(ca in orice terasa din zona aia, unde patronii profita si inghesuie mesele pentru a avea mai multi clienti) incat nici nu trebuie sa te chinui sa auzi ce vorbesc cei de langa.. Da asta nu i-a impedicat pe cei doi sa se aseze si sa continue ceea ce incepuse de pe drum..

Povestile vin una dupa alta.. Vorbesc pe rand, fara pauze.. Nu s-au mai vazut de doi ani.. nu vorbesc de viata personala, vorbesc foarte putin de ceea ce au facut in cei doi ani de cand nu s-au vazut.. In schimb abordeaza diverse subiecte care le dau viata, care ii coloreaza, care ii fac sa se simta bine.. Se amesteca in zumzetul din terasa, se contopesc cu zgomotul centrului vechi care prindea viata din ce in ce mai mult... Agitatia, veseila oamenilor, ciocnitul sticlelor de bere, zumbzetul furculitelor in farurii, rasetele cristaline ale femeilor sau cele groase ale barbatilor, franturi de fraze, silabe sau cuvinte accentuate prea tare, muzica amestecata, galagia tipica unui cuib plin de viata, de energie ii fac sa se simta in largul lor - totul era ca intr-un basm.. O feerie plutea in jur, in jurul lor, sau a tuturor...

Cei doi erau in lumea lor, in bucatica lor, in metrul lor patrat in jurul mesei aceleia mici, dar se contopeau perfect in atmosfera... Deodata cineva ii opreste-o fetita cu ochii mari si negrii cu niste tradafiri in brate :" baiatu nu cumperi la fata frumoasa o floare?" fetita doar incerca sa impresioneze prin cuvinte frumoase sa isi vanda florile. Ea raspunde :"Nu multumim"...

Nu au vorbit de familie, de relatii, de iubire, nici macar de aparitia inelului galben ce stralucea pe mana lui si care ii marca una dintre cele mai sacre legaturi-casatoria..Timpul a zburat o data cu subiectele aprinse si centrul a inceput sa nu mai zumbazie la fel de tare. Orele au trecut ca nebunele desi lor li se parea ca doar ce s-au asezat. Vecinii de la terase au inceput sa se rareasca.. Cei doi se gandesc sa plece pentru a prinde ultimul metrou-il rateaza..

Si o iau pe jos..veselia si armonia ii insotesc pe malul Dambovitei.. Niciunul nu stie drumul spre casa, niciunul nu stie daca merg macar spre zona potrivita.. da era un detaliu atat de mic pe langa armonia creata de ce doi intre doua felinare succesive in intunericul strazii.. Orasul incepe sa fie pustiu, se indepartau de farurile masinilor, de zona agitata in noaptea calduraoasa...

Cei doi erau intr-o lume a lor.. le place agitatia, le place aglomeratia dar si in necunoscutul intuneric singuratic se simt la fel de bine... Erau ei doi si nelipsitii soareci care misunau pe malul raului fix ca intr-un tablou ce ilustreaza Sena.. Nici macar uratele animalute nu ii deranjau, ele aveau rolul lor in acest tablou. Luminile slabe, apa, soarecii, atmosfera toate ii dezlipesc pe cei doi dintr-o lume pariziana .. Rasul lor era singurul zgomot care dezmortea Micul Paris..

Exceptii

De ce barbatii nu fac diferenta intre o simpla prietenie cu o fata si o posibila aventura cu aceeasi??
De ce oare cred ei ca daca iesi cu ei la un suc, la un film, la o bere, la un meci( ca tot e sezonul) vrei mai mult de la el??

Femeile sunt in stare sa aiba relatii de amicitie si prietenie cu multi barbati fara sa se gandeasca ce ar putea fi daca s-ar intampla mai mult..

Barbatii in schimb interpreteaza altfel. Din aproape orice " ieseala" trebuie sa ii iasa o comabinatie. Daca afla ca fata cu care a iesit la un suc are prieten interpreteaza - ca el e rezerva..

Noi femeile suntem altfel din multe motive: pentru ca pur si simlu nu iti palce ca si iubit-te impaci bine cu el ca si amic dar atat; pentru ca nu te atrage; pentru ca suntem colegi si aici trebuie trasa o linie; pentru ca desi a fost ceva intre cei doi demult acea scanteie s-a stins; pentru ca tu vrei altceva..pentru ca... pentru ca..


Orice comunicare dintre un barbat si o femeie ii apropie, e clar.. fie ca vorbesc pe internet,fie ca se aud la telefon, fie ca vorbesc prin mesaje, nu mai zic daca se intalnesc..
Dar barbatii interpreteaza asta altfel, cum ca ea ar vrea ceva de la el, ca doar altfel nu ar mai vorbi, nu???gresit..


Daca o femeie suna un barbat sa iasa la un suc, la un film, la o plimbare nu inseamana ca vrea ceva mai mult de la el... doar o companie placuta pentru cateva ore...

O femeie poate sta la povesti cu un barbat ore intregi fara macar sa isi imagineze cum ar fi daca ar fi ceva mai mult...

sunt exceptii, dar sunt..

Revenire

A trecu ceva timp de cand nu am mai scris..

S-au intamplat atat de multe incat am si uitat multe dintre ele.. nici nu stiu cu ce sa incep.. cert este ca dupa o pauza de scris imi vine greu sa ma repauc.. Am avut multe idei, am zis sa le imparasesc, da nu am putut-nu am avut timp sau pur si simplu ma gandeam ca nu am mai scris de mult, de ce sa reincep acum?

PENTRUU CA IMI PLACEEEEE de aia... e clar ca imi place-imi trebuie si timp... sper sa gasesc macar pana la final de iulie

1 mai muncitoresc..

Am avut un altfel de 1 mai... super.. am cunoscut oameni noi care m-au impresionat prin bunul lor simtit.. De mult nu am mai vazut un grup de oameni asa de bine crescuti.. Este o super bucurie sa realizezi ca mai sunt si astfel de oameni..

1 mai-ul asta a fost diferit... Vesnica Vama Veche plina ochi de oameni.. Dezamagirea mare a fost ca am vazut ca au asfalat, au facut trotuare...off.. unde e nisipul de alta data, si prafu din vama?? ce e drept inca mai e.. da cand vezi ciment acolo, parca te trezesti un pic din transa in care intri cand faci primu pas in vama, si asculti muzica tipica, si ii dai tipului 10 mii sa mearga la wc.. sau citesti plancardele oamenilor care vand cercei :" noi nu vindem nimic, doar incasam"..

Ne ditrug vama, o civilizeaza... Asta e farmecul ei.. Cand ajungi acolo te rupi de tot ce inseamna oras, de tot ce inseamna asfalt, manele, si alte minuni.. Daca vrem civilizatie si o tentativa de lux gasim in alte statiuni... Da Vama Veche e Vama Veche...

Si ca tot am zis de manele... super faza in vama.. O decapotaibila alba se strecura printre toti cei care mergeam pe jos si ne leganam fiecare in ritmul lui, fiecare pe muzica lui... La volan un cocalar libelula-ochelarii tipici, in dreapta o pitipoanca si ea tot libeluloasa:).. Ce ascultau ei?? MANELEEE.. in vama.. cat de idiot sa fii? sa vii in vama sa asculti ce iti place tie mai mult?? ok esti cocalar.. si vrei sa vii in vama pentru ca ai auzit ca e lume, ca e distractie, macar pentru 30 de minute renunta la muzica aia tampita... Oamenii astia sunt mai retardati ca o gaina zapacita, care nu stie pe unde sa o ia si ce sa faca... Asa.... si acum incerca decapotabila alba sa se strecoare printre puhoiul de lume, se opreste un tip in fata masinii, isi da frumos panatalonii jos si se aseaza in fundu gol pe capota lui, apoi se intoarce spre el si ii zice:" du-te ma in .... mea in Mamaia la fitze!".. si apoi se imbraca si pleaca mai departe..

Nu se ia nimeni de tine in vama, nu iti pune nimeni cutitu la gat, nu te priveste nimeni diferit... dar daca stii ca nu esti genul acela.. nu te duce!!!!.. Tipu acela a protestat pasnic si fara sa tipe sa urle.. Un tip de protest special de Vama Veche..:)...

Si ca tot m-am apucat eu de povestit despre ce am mai facut, zilele astea am descoperit cat e de frumos paintball-ul.. Si am descoperit ca stiu sa trag la tinta:)))), si ca armele alea chiar sunt grele:)...Este undeva in Constanta o unitate militara parasita... Habar nu aveam de ea.. Deci am ajuns acolo si am ramas socata.. Locul e super bine ales pentru asa joc.. Pomi, cladiri parasite.. Cand am coborat din masina m-am speriat..

O armamata de oameni imbracati in costume militaresti cu pusti de paintball se indreptau spre noi.. cu tot felul de casti pe fata, cu manusi, bocanci, fix ca in filmele americare.. Desi stiam ca au doar bilute cu vopsea in mitralielele lor, un fior m-a sagetat de sus pana jos.. E foarte tare... Oamenii aia au tot ce le trebuie, echipamanete, tuburi de oxigen, pusti cu lasere, rezerve de tot felul, grenade... e super palpitant... Se fac echipe de cate 10 persoane si incepe vantoarea.... E un joc cu multa adrenalina...

si de maine, iar la birou... incantator...

Schimbari...

Trec printr-o perioada de schimbari... Din toate punctele de vedere... schimari de care am nevoie, pe care viata mi le cere si care ma vor face sa devin alt om...
Am observat ca sunt mult mai stricta cu mine, cu cei din jur....Nu mai accept persoane care ma derajeaza in jur, responsabilitati in plus, nu mai inchid ochii la ce ma supara... Nu mai fac multe...

O sa fie bine? sper... o sa urmeze o perioada de adapatare, de mulare la tot ce e nou, o perioada in care o sa invat multe, o sa cunosc oameni noi, o sa fac lucuri noi, o sa locuiesc in alt oras... abia astept:).....


un inceput de luna altfel.. cu multe schimbari.. sper sa fie bine!..

sus picioru' cu pisoii

In week-end-ul care tocmai a trecut am fost la unu ditre cele mai importante evenimente din viata mea: nunta celei mai bune prietene...

Cand te gandesti ca mai ieri ne vedeam la plaja la topogan fara sa ne dam intalnire si ne adunam 10-15 persoane si ne balaceam, beam bere, ne bronzam si lipsiti de orice putere plecam acasa ne dusuiam si apoi continuam cu party la codrutz.. fara sa dam vreo socoteala cuiva, fara sa ne pese de nimic, eram doar noi si vara:))).. si acum? suntem responsabili, mergem la munca, la nunti...

Revenind, pentru ca deviez si devin sensibila:)..

Nunta asta a fost TALENT..
De la faptu ca mireasa a fost foarte foarte frumoasa, si nu zic asta doar pentru ca este prientena mea, da a avut o rochie super, un mire pe cinste si o d'soara de onoare la fel:))) si modestaaaa.. adica eu:)

In momentul in care am ajuns, dupa o ora de intarziere in care am facut raliu prin oras si am fost nevoita sa ma machiez in cea mai mare viteza, intru in casa si: soc!!! fata aceea pe care nu o suportam in liceu, care in facultate mi-a devenit prietena si apoi s-a infiripat una dintre cele mai frumoase prietenii, statea in fata mea, ca o sirena, in rochia ei de mireasa si zambea usor, ca un copil care abia asteapta sa se intample ceva frumos.. Emotiile m-au cuprins si am ramas fara cuvinte.. imi venea sa o iau in brate sa o strang, sa o pup, imi era draga... I se facea poze...


Emotiile au culminat cand a venit mirele sa o ia si nelipsitu acordeonist a inceput sa cante celebru cantec:" i-ati mireasa ziua buna!" atunci nu am mai rezistat. ochii mi s-au impaienjenit de lacrimi si ea mi-a zarit privirea si mai mai sa verse o lacrima.. am fost tare, mi-am zis ca nu trebuie sa o fac sa planga si tot cantecu m-am uitat in alta parte, desi eu tineam oglinda in care ea isi oglinea frumusetea-i pura..

Bucuria de multe ori se transmite si prin lacrimi, cel putin la mine...

A urmat apoi cununia la casa casatoriilor, alergatura mea pana acasa sa ma schimb, cununia religioasa si apoi veselie dans si voie buna la restaurant.

Restaurant care arata foarte bine..Plasme pe hol, la iesirea din toaleta unde puteai urmarii ce se intampla pe ringul de dans.. Super frumos localul, mai ales ca noi stiam de la surse sigure ca in urma cu o saptamana era santier acolo... oricum splendid.. o super priveliste de sus a Marii Negre, noaptea.. pe terasa:)

Mancare excelenta iar muzica a facut totul.. Deci lautarii fac orice nunta.. daca nu ai muzica buna nu iti iese nunta frumoasa.. dar si dansatori de elita.. Astia eram noi:).. deci am dansat de toate de cand am ajuns pana am pelcat la 6.30: populara, grecesca, machidoneasca, vals, muzica lenta, dansuri de grup, orice canta noi dansam. Grupul vesel parca era la spectacol.. vorba unui prieten simteam zeci de ochi atintiti pe mine:))).. pana si vocalistu a zis ca nu a mai vazut asa tineri care sa stie sa danseze de toate, pana si celebrele dansuri populare: fedelesul, romanul, sghioapa.. Daca nu dansam pe ring ne leganam pe scaune, daca nu in jurul mesei... parca nu puteam sa stam locului.. ma mai prindeam la o discutie pe afara si cand zaream pe plazme ca prietenii mei danseaza, lasam tot, lume, discutie, pahar, tot: si fugeam pe ring:))) bune plasmele alea:).. am ajuns si la dj sa cerem vama veche:))).. noi eram in lumea noastra:)))) ...


A doua zi ne-am intalnit in aceeasi formatie a grupului vesel la o ciorba de burta...unde mireasa ne-a adus sa tragerm niste ravase( asta pentru ca in timpul nuntii, fetita care a trecut pe la toate mesele sa ne dea sa tragem revase, nu ne-a gasit.. logic, eram pe ringul de dans:)..)..

ravasu meu: nu poti atinge iubirea..dar ii simti dulceata ce se strecoara peste tot..



si povestea merge mai departe.. ca vantu din vama veche..

parizer de Romania

Stiti parizerul acela la sul gros, cu ambalaj portocaliu...parizerul acela cu ardei?? Eu nu prea mananc salam, sunca presata si tot feluri de minuni din carne...Mai ales in parioada asta in care sunt la cura maxima pentru nunta de sambata cand trebuie sa incap intr-o anume rochie si o tin numai in salata si aerobic:)))..

Dar in seara asta, ajung acasa cu burta plina de salata bulgareasca si intru in bucatarie.. pff m-a palit un miros de parizer... domneeee... nu il vedeam. Ma uit pe masa, pe sub masa... nu era. Cand deschid frigiderul... Era pus intr-o punguta mica o bucatica mica de parizer din asta.. cum oare sa miroasa asa de tare, mai ales ca eu nu prea miros, am probleme cu nasul:)) adica mirosul era puternic, nu gluma:))) mi-a lasat apa in gura cand l-am vazut.

gad: De cand nu am mai mancat asa ceva?? nici nu imi aduc aminte, in generala tin minte ca imi cumparam pentru ca imi placea..Cand am ajuns la liceu am aflat ca nu stiu din ce chestii e facut, nu am mai mancat si apoi am renuntat la mezeluri..

Da vreau sa zic ca pentru o clipa am uitat de cura, de sala, de mers pe jos zile intregi, de rochie, de nunta si parca pluteam... nu stiu cum m-am trezit cu o felie de paine in mana si cu una bucata parizer.. iam iam ce gust... Parca mancam cine stie ce specialitati... glandele mele gustative erau in extaz...

o fi o bomba alimentara da o data la cativa ani merita!!

Cele 5 limbaje ale iubirii

Am citit la un moment dat cartea asta. E o carte usoara, se citeste repede si te surprinde pentru ca descoperi niste maruntisuri care iti plac tie sau partenerului si de care ar trebui sa tinem cont pentru a avea o relatie reusita. Sincer nu cred ca exista o relatie perfecta, dar cartea asta te ajuta sa vezi o relatie cu alti ochii.

Sunt multe carti pe tema asta si sunt super sigura ca o sa mai apara, deoarece viata de cuplu tot timpu va fi discutata si rasdiscutata si tot timpu o sa apara un nene sau o tanti atotstiutoare care sa dea sfaturi bune. Si noi le citim, culegem ce ne convine din fiecare carte si mergem mai departe in relatiile noastre care se imbunatasec sau nu:).

Ideea e ca Gary Champman indetifica 5 limbaje ale iubirii si sustine ca pentru o perosana toate sunt importante, dar ca unu din astea 5 trebuie sa fie in top. Cu alte cuvinte le asezi intr-o piramida si ti cont de importanta lor si ii acorzi atentie partenereului in functie de limbajul lui preferat.

cele 5 limbaje sunt: cuvinte de incurajare, timp acordat, primirea de daruri, serviciile si mangaierile fizice.. Nu cred ca trebuie sa detaliez fiecare limbaj in parte...e simplu:).. Daca stai si analizezi fiecare limbaj in parte se cam potriveste si e cam adevarat iar sfaturile din cartea sunt ok:).

Dupa ce am citit cartea, mi-am facut si eu un top 5.. si am zis ca asta e, asta trebuie sa primesc de la partener.. Fals!! Depinde in ce moment faci aceasta clasificare.

Nevoile oamenilor se modifica atat de mult in functie de atat de multi factori, incat ar trebui sa se scrie volume intregi de analiza sentimentala a firii complexle numita OM.

Cartea merita citita, la unii poate da roade:)..

25 h/zi

Am scris acum ceva timp ca o sa ma gandesc ce as face daca ziua ar avea o ora in plus? daca ar avea 25 de ore..Nu m-am gandit mult, da stiu sigur ce as face: as sta in acea ora cu prietenii mei..

mi-e dor..

ce faci cand nu simti?

O relatie intre doi oameni se baseaza pe multe: respect, incredere, afectiune, placere, iubire... si le-am insirat pe cateva dintre cele bune deorece ma refer aici la o relatie de cuplu, care cam asa ceva ar avea la baza.. Ca doar nu sta nimeni cu o persoana doar pentru ca ii place sa se bata/certe cu cel de langa...
Da ce te faci cand le simti pe toate astea, cand totul e roz, cand totul e perfect dar lipseste ceva..si acel ceva e fix acel sambure de cearta.. Acea scanteie care trebuie sa apara cateodata pentru a da fiori relatiei...Acea manusa aruncata pentru a avea de ce sa te apuci sa te iei un pic la " tranta"..

Cum oare poti trai intr-o relatie in care nu ai nimic de obiectat, sau daca ai tot timpu ti se da dreptate? Nu are cine sa te contrazica, cine sa isi sustina punctul de vedere chiar daca e bun sau nu..

Cat de enervant trebuie sa fie sa te duci sa reprosezi ceva, sa ripostezi pentru un gest, o fapta mica sau chiar imensa si celalalt sa puna capu jos, sa zica " imi pare rau, nu mai fac" si sa nu mai ai ce sa zici.. sa ramai cu amalgamul de cuvinte in gura..... sa nu ai cui sa le zici?..

Am intalnit si oameni care sunt asa, delasatori,oameni care apreciaza ca nu se cearta. Am intalnit oameni care spera sa nu se mai certe atat de mult cu partenerul din orice nimic, dar nu cred ca ei constientizeaza un lucru.. Certurile acelea ale lor fac parte din viata de zi cu zi, fac relatia lor mai palpitanta... le alunga monotonia dintre ei, ii face sa savureze impacarea.. si cel mai important: nu le da voie sa se plictiseasca...

Ce faci cand nu simiti ca cel de langa tine nu e genul de om cu care sa ai o mica disutie, macar una mica in contradictoriu?.. nu stiu.. cauti alta persoana cu o personalitate mai puterica... sau te uiti in oglinda si te certi singur:)))))

N-am timp!!!

Nu mai imi ajunge ziua, nu mai imi ajung orele, minutele, secundele. Ma trezesc mai obosita decat m-am culcat.. parca nu am timp sa dorm( desi nu pierd noptile).. Nu mai savurez clipa, momentul, minutul..Totul se intampla pe fuga, totul e la foc automat, totul e rapid, iute.. este fix ca un stranut.. Stii ca trebuie sa vina, simti, te pregaesti si pana sa realizezi hop : Hapciu!! s-a si intamplat.. si nici nu ai avut timp sa savurezi..

Am impresia ca ma trezesc dimineatza si zic ca in reclama :" zboara timpule, zboara" si timpul, zboara.. Imediat se face seara. Si ce fac in tot acest timp? Nimic deosebit: ma trezesc dimineatza, ma pregatesc de munca, apoi in trafic fac mai mult decat de obicei - se asfalteaza pe unde se apuca, sunt cozi interminabile si din 5 masini 4 sunt tiruri care pana fac o manevra adorm de doua ori la volan...

Ce sa mai zic?.. la munca cand ajung am atat de multe de facut ca nu stiu de ce sa ma apuc mai intai. Azi dimineatza am ajuns cu o ora inainte de program. Am ajuns si nu stiam ce sa fac mai intai, pe ce hartie sa pun mana sa si duc munca la bun sfarsit. ..Pana la urma nu prea am facut mare lucru asta pentru ca nici calculatorul nu se deschide mai devreme de 8...

Nu vreau sa fac ca asta vara cand stateam la serviciu dupa program destul de mult numai ca sa imi termin treaba, da vad din ce in ce mai mult ca nu prea am de ales. Raman cu munca neterminata si nu imi place. Ajung acasa si nu ma pot destide pentru ca ma gandesc la ce mai am de facut a doua zi la munca- si pana la urma solutia o sa fie aceeasi, sa raman peste program...chiar daca ajung mai tarziu acasa, macar sa stau linistita pana a doua zi..

Nu imi dau seama cand zboara timpul.. Acum imi beau cafeaua de dimineatza, si imediat se face seara si trebuie sa verific rapoartele ca sa plec acasa... si si mai imediat de face 00:00 si cam trebuie sa ma culc..

Daca asa avea putere as face sa stea timpul in loc sa imi termin treaba la munca, sa ma odihnesc, sa dorm, sa stau cu prietenii, sa visez cu ochii deschisi-nici nu am timp sa visezzz sa imi fac sperante. Ca sa speri la ceva trebuie sa ai timp sa gandesti, sa iti faci ordine in ganduri.. Ieri mi s-a zis ca trebuie sa imi planific concediu pana in iunie.. Logic nu am avut timp sa ma gandesc si azi am fost pusa in fata faptului implinit.. Deci nu imi iau concediu deoarece nu am avut timp sa imi fac un plan pe termen scurt..

Cred ca am mai scris asta, sau poate am gaandit-o.. dar daca ziua ar avea 25 de ore, ce as face in acea o ora in plus?? o sa imi fac timp sa ma gandesc la asta...

planuri de viitor

Orice om isi face planuri de viitor, fie ca sunt pe termen lung sau scurt.. da isi face..

Eu una nu prea sunt de acord cu cele pe termen lung, pentru ca cine stie ce se mai poate intampla in tot acest timp?.. Da cum imi place sa am principii doar ca sa am ce sa mai incalc din cand in cand:)).. de data asta am comis-o, iar:)))..( ce e drept cam des in ultma vreme).

Plec la Roma, in octombrie:))))).. e un viitor indepartat, oarecum, da parca vad ca vine vara cu tot tacamu: plaja, mare, bere, vama veche, plaja, mare.. trece vara si hop ma trezesc in Roma:).. abia astept! ..


In sfarsit un plan de viitor cu o data fixa, concreta, tot...fix cum imi place, nu ca restu....

cum zici adio??

Am si eu problema asta mare: cum zici adio?? pur si simplu iti dai seama ca trebuie sa incheie, sa o iei pe alt drum, si apari in fata persoanei si zici clar si raspicat ce si cum, dai detalii sau nu si gata? ADIO?!?!?! Pana la urma asta e ceea ce iti doresti si trebuie sa pui in practica, da ce te faci cand cealalta persoana sufera?

Niciodata nu am putut sa zic adio.. Mi-am propus de multe ori, multe rau.. nu imi iese. Mai ales daca stiu ca cealalta persoana va avea de suferit, mai mai ca zic mai bine sa sufar eu de cat sa sufere altu. Ce e drept in aceste momente e bine sa fi egosit, sa iti pese de celalalt, da sa te doara mai mult de tine. Pentru ca altfel o mai lungesti un pic, si inca un pic si tot asa... sau cum nu pot sa zic, aleg varianta cealalta, fac sa mi se zica:))))..merge:))) ...

Cum sa te duci la cealalta persoana sa ii zici ADIO cand stii ca va suferi? eu aici ma blochez, zic sa mai incerc un pic, mare prostie pentru ca daca mi-a venit o data in minte o sa imi vina si a doua oara si a treia si tot asa..

Admir oamenii care stiu ce vor de la viata si calca peste cadavre pentru a obtine ceea ce vor, nu conteaza cati ranesc, important e sa ii fie bine. Sunt oameni puternici si cu sentimente stricte si putine.. E alb sau negru.. Scurt si la obiect..

Da nu pot sa fiu asa..

si totusi cum zici adio??

Vine vine primavaraaa...

as vrea eu..

Off ce iarna lunga... Nu imi aduc aminte sa fi fost vreo iarna la fel de lunga ca asta.. Cine mai are bunici sa ii intrebe pe ei, ca sigur recent nu a fost...
De obicei de 8 martie sunt pomii inmuguriti, totul incepe sa miroasa nou, a primavara, a iarba, verde:)...

Ce sa zic?.. aseara cand am plecat la petrecerea "fetelor" de 8 Martie mi-au inghetat cracii de la scara la masina din fata scarii, 5 pasi am facut.. numarati..

Oricum cu zapada sau nu, sustin sus si tare ca fetele trebuie sa iasa " ca fetele" cel putin o data la doua saptamani.. sa lase baietii acasa si sa se duca sa sa distreze singure.. Cat e de haios este sa intri intr-o lume noua, cum am intrat noi aseara...

Sunt tot felul de cluburi salsa in oras.. Si noi aseara am aterizat intr-un bar unde se dansa numai salsa.. toti oamenii de acolo, sau aproape toti(caci noi eram una din exceptii) au facut sau fac cursuri salsa. Foarte frumos dansul, nu am ce sa zic.. Sunt asa ca o mare familie. ..toti se cunosc cu toti, toata lumea stie pe toata lumea..

Si in marea familie a latinarilor dansatroi am aparut si noi ca niste flori ce suntem.. si am inceput sa dansam.Imediat instructorii de dans care misunau pe acolo ne-au abordat sa ne invete pasii cu o amabilitate iesita din comun, ca la final sa ne plaseze o carte de vizita, daca vrem sa invatam mai mult sa ii contactam...
Draguta abordare, ce sa zic.. Toti trebuie sa castigam o paine...Iar am avut parte de draguta numaratoare care mi-a amintit de o experienta super tare din Mangalia..5,6,7,8:)))..

Si uite asa ne-am dansat noi aseara, cu fete, cu baieti pe care nu ii stiam da care aveau un scop-sa ne invete sa dansam:)). Cum oare sa nu se chinuie, eram niste fete noi in brensa, aranjate, motate:))... care ne hlizeam, ne delectam cu techila si alte bauturi fine sau nu:))... cum sa nu fim atractia serii... :))?? nu ne-am propous asta.. da daca asa a iesit.. acum na.. asta e:))..era si localul destul de mic..

Ajunsesem la stadiu: "X danseaza de mult cu tipu, sa mergem sa o salvam?", "Nu lasa ca acum ii povestete cu ce se ocupa, mai are un pic, mi-a zis si mie povestea acum jumatate de ora":))..

Dupa ce am dansat tot felul de dansuri unele mai latine ca altele ne-am laut talpasita, sau ce am mai putut sa ne laum.. si hai acasa!...Cand am iesit afara.. soc! inca ningea... Pfff

Asta a fost subtire... mai grav a fost dimineatza cand m-am trezit, dupa 3 ore de somn sa merg la munca... Zapadaaaaa mareeee... am zis ca nu e adevarat...Dar era, nu aveam cum sa cred ca visez ca alta data...

Si a inceput circul.. Dai fugi prin casa.. cauta haine groase, scoate cisme de iarna, cauta fular, manusi, suba:))) machiaza-te ca aratam ca dupa razboi... si in mama intarzierii, aranjandu-ma pe scara, cobor eu cu o nana matura... Trebuia sa dau zapda de pe masina:))).. cum nu am nimic in masina de dezpezit( decat o racleta furata de la frati-mu) m-am gandit eu sa iau matura..Nu stiu nici acum cum mi-a venit ideea asta la ora aia, mai ales in stadiul in care eram.. Da pe principiul orice idee este buna, numai sa fie.. am coborat cu matura pornita sa ma apuc de treaba..asa am facut!.. Oricum am o matura ciudata.. are o ditamai coada si jos e perie.. sincer nu prea matur cu ea, nu stiu daca e buna sau nu:))).. da de dat zapada de pe masina sigur e buna..

Deci eram chioara de somn, imbracata asa cu ceva subtire(pentru ca nu aveam nimic mai gros care sa se poata purta fara a fi nevoie sa fie calcat), pe sub haina neincheiata(mai imi trebuia vreo doau maini sa ma inchiei si la aia), cu ditamai coada de matura dadeam zapada de pe masina... eu dadeam vantu o punea la loc... eu si mesteru Manole.. aveam o gramada de treaba:)).. oare el se grabea???:)))

Eram in intarziere.. offf.. dupa ce am reusit eu sa dau o mare parte vad ca sub zapada, era ce? gheata.. off si ia iar gemurile cele mai importante la mana..dai cu racleta.. Fix de ce are omu nevoie dupa o noapte pierduta in club, dupa cateva ore de somn, si alea chinuite de vise..In cele de urma am plecat, cu masina cu niste gauri in geamuri, doar cat sa vad eu.. restu zapada...o masina de zapada miscatoare eram:))

Azi am umblat toata ziua cu matura in masina:)))) ca nu am mai urcat sa o duc inapoi.. nu era timp:)..de drum nu mai zic nimic, ca am claxonat pietonii sa nu mai treverseze pe trecere:)).. ca nu puteam oprii masina:)) sa isi faca pasarele, nu ma intereseaza..:)))..

Este prima oara cand plec cu masina de acasa pe asa vreme.. am mai patit-o o data cand a nins si am lasat masina la munca, si dupa o saptamana m-am gandit sa o aduc acasa.. da na era nevoie. De obicei cand ninge nu o iau. Il am pe fratele meu care nu imi zice in fata sa nu o iau, ca stie ca daca imi zice asa de afurisita sunt ca o iau. Da imi da sfaturi dragute si cu cap: vezi ca e gheata, vezi ca aluneca, vezi ca trebuie sa o incalzesti nu stiu cat, vezi ca trebuie frana de motor, vezi ca se circula naspa.. vezi ca , vezi ca.. incat ma lipseam si plecam cu acea "cutiuta cu povesti".

Si-a facut si in dimineatza asta numarul:)), mai ales ca vecinu patina de mama focului in fata blocului si m-a amenitat ca el nu iese din pijamele sa ma impinga, daca raman pe inpotmolita...da mi-a purtat matura noroc:))

Hai cu varaaa!!!

CATEVA MOTIVE PENTRU CARE IUBIM FEMEILE de Mircea Cartarescu

Am primit link-ul pe mess de la o prientena, este foarte tare.. eu una nu ma regasesc in toate toate, da ma regasesc... E cu dedicatie pentru toti barbatii care isi iubesc femeile din viata lor si in special pentru barbatii care vor incepe sa iubeasca....succese!:)



Iubim femeile pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie
care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au
fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi
dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti
decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu
miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe
buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor
mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada
drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu
raspund privirii tale cand le fixezi ca un maniac.
Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate
servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat
sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci
ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate
treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se
laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca
nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri
porno. Pentru ca poarta tot soiul de zdranganele pe
care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli
complicate si de neinteles. Pentru ca iti deseneaza
si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui
artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru
subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din
fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare.
Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le
intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in
masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le
admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin
fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva probleme
care te scoate din minti. Pentru ca au un fel de-a
gandi care te scoate din minti. Pentru ca-ti spun „te
iubesc” exact atunci cand te iubesc mai putin, ca un
fel de compensa]ie. Pentru ca nu se masturbeaza.
Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere
reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti
dai seama deodata ca femeile sunt oameni, oameni ca si
tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat,
colectionand mici observatii si schitand subtile
nuante psihologice, fie brutal si scatologic ca nu
cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru
ca sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu
trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le
innebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le
termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si
inexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca
pana si cea mai dura bussiness woman poarta chiloti cu
induiosatoare floricele si dantelute. Pentru ca e asa
de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii
femeii tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si
albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici
suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac
dus niciodata inainte de-a face dragoste, dar numai in
filme. Pentru ca niciodata n-ajungi cu ele la un acord
in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat.
Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada
cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu
adevarat cine cu cine s-a mai cuplat intre vedetele de
televiziune. Pentru ca tin minte numele actritelor si
actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri.
Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari
embrionul se dezvolta intotdeauna intr-o femeie.
Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului
dragut pe care-l vad in troleibuz. Pentru ca beau
porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla
Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in
reclame. Pentru ca nu le excita ideea de viol decat in
mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune,
roscate, dulci, futese, calde, dragalase, pentru ca au
de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu
il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei
e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti
biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei,
pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din
ele-am iesit si-n ele ne-intoarcem, si mintea noastra
se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai
in jurul lor.


sursa: http://www.cafeneaua.com/nodes/show/2412/cateva-motive-pentru-care-iubim-femeile-de-mircea-cartarescu/1

It's complicated!

Super film!! Mi-a fost recomandat si azi, intr-o zi frumoasa de miercuri am plecat de la munca la 14.30 si mi-am luat un prieten de manauta si am fost la film... Pe langa faptu ca m-am simtit super ca in loc sa fiu la munca, m-am inghesuit intr-un scaun de cinema( na asa e la Constanta cinema-ul), da macar nu eram la munca, m-am relaxat... filmu e dragut...

sustin in totalitate concluzia filmului: daca te-ai despartit o data atunci atat sa fie, o data... Nici macar nu mai incerca a doua oara...Nu are rost sa salvezi ceea ce nu ai putut prima data...

Filmu prezinta doi oameni care s-au despartit si apoi se redescopera dupa vreo 10 ani, mai maturi, mai relaxati, schimbati pe ici pe colo.. in punctele esentiale:).. E adevarat ca il cunosti pe celalalt foarte bine, ca il citesti ca pe o carte deschisa, da daca la un moment X ai zis ca e gata.. de ce sa crezi ca dupa N ani o sa fie mai bine si frumos? doar pentru ca ne-am maurizat??? nu cred..Nu cred ca este bine sa te impaci dupa ce ai fost despartit si ai mai si avut relatii intre timp.. E nesantos, te gandesti, te roade ce a facut in acest timp cu cealalata persoana... asta daca e vorba de un pic de iubire, daca nu...nu:)

si sa nu vorbim de iubire, asa ceva rar, rau de tot;)))

ravasirea..

Ma simt ca dupa cutremur... ma simt ca o mare involburata, ca un vartej care ia cu el tot ce intalneste in cale.. e haos peste tot. Multe schimbari, bruste rau de tot, multe decizii importante de luat, multe rasturnari de situatie la poli opusi, multe trairi intense..

Situatii cu care nu m-am mai intalnit si decizii care imi vor marca viata. Vreau sa dorm doua saptamani si sa ma trezesc intr-o alta Eu...

Am ajuns la concluzia ca nu pot avea o viata linistita si pasnica si fara batai de cap: sa ma duc la munca, sa vin acasa, sa imi vad de ale mele.. nuuu. deci nu pot:)).. vreau dar, ... Nu am o viata complicata?? nu-i nimic: mi-o complic!!!... ma pricep.. talent.. imi iese al naibi de bine..

Asa am fost mereu... Macar am invatat ceva... Sa nu mai imi consum timpu sa ma gandesc sa gasesc solutii, sa nu mai mai chinui sa rezolv situatia, pentru ca sunt prea nehotarata.. Asa ca actionez spontan.. Las totu' pana in ultima clipa si atunci pe moment iau o decizie..

sper sa fie cea buna:)))..

O alta Primavara...

Niste randuri asezate pe o pagina de internet trezeste aduceri aminte...O melodie cu alieni iese din boxe, incalzeste mintea, trupul, si da aripi gandurilor..

suparari, tristeti, bucurii, luna, marea, soarele, ghioceii, snurul de la martisor, fotbalul, berea, sala de cinema, plimbarile, parcarea de langa hotel, rasetele, glumele, techila, tachinarile, schimbul de zeci de mail-uri pe zi, sms-urile se combina si spun: BUN VENIT NOUA PRIMAVARA!!!! :)))


Cu gandul meu
La tine,
Am intalnit
Aspecte similare.

Parea ca esti
Chiar tu…
Doar sufletul tau
Mai ramanea
Sa difere.

Si astfel,
Din mersul meu,
Psihologii, diverse,
Ma-ndreptau,
In marsul greu
Al strazii.

Obsesii, G. Bacovia

Nervi de primavara

Primăvară...
O pictură parfumată cu vibrări de violet.
În vitrine, versuri de un nou poet,
În oras, suspină un vals de fanfară.

O lungă primăvară de visuri si păreri...

O lungă desertare zvoneste împrejur,
E clar si numai soare.
La geamul unei fabrici o pală lucrătoare
Aruncă o privire în zarea de azur.

O nouă primăvară pe vechile dureri...

Apar din nou tăranii pe hăul de câmpie,
În infinit pământul se simte tresăltând:
Vor fi acum de toate cum este orisicând,
Dar iar rămâne totul o lungă teorie.

O, când va fi un cântec de alte primăveri?!...


de GEORGE BACOVIA

Ascultarea

Cand vrei sa afli ceva de la cineva lasa-l sa vorbeasca.. pentru ca noi oamenii ne expriam, in primul rand, prin viu grai!!! si nici nu ii taia replicile si elenul de a zice ceva, mai ales cand anunta ca are ceva important de spus.. se poate intoarce impotriva ta..

4:55 duminica 21.02.2010

Masina goneste catre casa cu viteza constanta. Nu pot accelera sau frana, nu ma pot concentra la drum, nu imi dau seama daca e verde, rosu sau intermitent.. abia dupa ce trec de semafor realizez ca trebuia sa fiu mai atenta... Parca sunt in transa..
Gandul imi zboara la ceea ce trebuie sa fac de acum incolo, cand imi dau seama ca m-am lovit de ceea ce am fugit pana acum. Am crezut ca o sa scap, m-am inselat..

Ce faci cand ajungi intr-un moment cand esti pus in situatia de a incalca unul dintre, sa il numesc, pricipiu de viata?? Pur si simplu te loveste situatia si nu stii ce sa faci? Sa mergi mai departe, sa incerci sa vezi cum e? sau sa ocolesti pe cat posibil situatia pentru ca stii ca e posibil sa se sfarseasca foarte urat?.

As vrea ca in astfel de momente sa fie cineva langa mine care sa imi zica pe ce cale merg... ca in cazul in care dau gres, sa am pe cine da vina..

Mi-ar placea sa fiu la fel da naiva, inconstienta, iresponsabila ca atunci cand eram mici. . Acum nu se poate, trebuie sa tii tot mai mult cont de absolut tot ce te inconjoara, pentru ca, chiar daca iti traiesti propria viata si poti sa faci ce vrei cu ea, sunt om si ma gandesc si la cei din jur, sunt om si traiesc intr-o socitate cu reguli scrise sau nu, si trebuie sa ma supun..

si.. pentru ca sunetul ajunge... din difuzoare pana'n sange...pentru ca inima ta bate...

zicala

E o zicala veche rau si foarte bine aplicata...offf ce adevarata mai e..

" cine fuge dupa doi iepuri, nu prinde niciunul..."


da' daca sunt 5 ??:))))))))

Centrala telefonica

nu mai suporttt!!!!!!

nu mai vreau sa mai aud telefonul 2 zile... azi de la ora 2 pana la 20.40 am vorbit intr-una la telefon...Am doua telefoane, le bag pe rand la incarcat... daca nu suna unu suna celalat:(((.. nu mai vreau sa aud telefonul doua zile.. gata

parca m-am angajat la centrala.... Am vorbit chestii interesante, da am obosit.. rau...

Lasa-i sa te sinucida!

Salut prietene. Ce faci? Ai putin timp liber? Aaa, esti ocupat...
Inteleg.Deci nu iesim la o vorba in parc, pe banca, cu berea in mana... Ei,
iarta-ma. Stiu ca ai treaba si eu te retin cu maruntisurile mele.
Stiu, nu mai trebuie sa-mi spui. A propos, ai vazut ce soare misto e azi
afara? Ai vazut cat e de misto? Stiu, n-ai avut timp. E drept, tu ai mult de
munca, ai responsabilitati. Iarta-ma, prietene, iarta-ma! Da' ieri? Ieri
ai vazut ce vreme naspa? Uitasem. Nici ieri... Stiu, sunt aberant cu
cicaleala asta.

Asa e, unii muncesc din greu, iar altii o freaca. Ai dreptate. Ar trebui
sa-mi iau si eu un job adevarat, bine platit, cu responsabilitati, cu
termene limita foarte stranse etc, etc. Ai dreptate. Ar trebui sa-mi iau
asa ceva. Iti promit ca, cu prima ocazie, o sa ma interesez. Ce sa caut?
"Pachet salarial atragator", "lucrul intr-o echipa tanara si dinamica",
"mediu creativ", "posibilitatea unei cariere stralucitoare"? Zi-mi, te
rog, ce sa caut. Si cum sa ma prezint la interviu? La costum? Ala de la
BAC

merge? Nu? Atunci ceva de la Zara? Poate... Ce sa spun? Ca sunt deschis
oricarui challenge, ca sunt o persoana competitiva, ca sunt creativ si
ca ador lucrul in echipa? Cam asa, nu? Da' platesc bine, nu? Aha,
salarii bune, de multinationala... Ce-i aia? O firma care are filiale
peste tot in lume si lucreaza cu aceiasi clienti, drept pentru care si-a
deschis filiala si aici? Deci asta e o multinationala... Nu, ca nu
stiam. Si programul cum e? Cum zice in ziar, "flexibil"? Aha, si ce
inseamna flexibil? Ca vii cand vrei tu si pleci cand vrei tu, daca ti-ai
terminat treaba? Nuuu? Pai ce, atunci? Cum adica: vii la ora fixa si iti
arati flexibilitatea de a sta peste program? Macar te platesc pentru ore
suplimentare? Nu te platesc? Pai de ce? Ca nu e in politica companiei?
Si atunci de ce faci ore suplimentare? Asta e in politica companiei?
Asa, adica aici e... Am inteles. Deci castigi bine.
Ma rog, foarte bine. Daca asa numesti tu un salariu confidential...
Hei, stai, ca nu te iau peste picior. Ziceam
doar ca un salariu confidential inseamna, mai nou, un salariu bun. Si
daca te mai ajuta si ai tai cu ceva bani, chiar ai putea sa o scoti la
capat in fiecare luna. Nu, ma, nu, nu fac misto, da' daca nu-mi zici cat
castigi...

Stiu ca ai masina de la serviciu, ai laptop, ai telefon. Dar mai stii
cand ai vazut ultima data alta lumina decat cea de neon? Cam inainte de
angajare, nu? Misto, ce sa zic.

Si-acum hai sa vorbim serios. Stii, prietene, ca ai niste drepturi?
Stii, nu? Cica, in conformitate cu legislatia tarii unde traiesti (! si
lucrezi, programul tau de lucru e de maxim 8 ore pe zi? Stiai ca orele
suplimentare se platesc dublu? Stiai ca ai week-endul liber (sambata si
duminica)? Stiai? Aha, si daca stiai, de ce accepti toate conditiile lor
fara sa cracnesti? Doar pentru ca vrei sa avansezi? Pentru ca vrei sa
fii un tanar (parul alb, dintii slabi, vlaga lipsa la doar 30 de ani) de
succes? Doar pentru asta? Pentru ca vrei sa fii fruntas la oras?
Beton.

Dar pot sa-ti spun ceva? Stii ca refuzul tau de a trai o viata normala
(program inflexibil, ore suplimentare platite, week-enduri libere,
iubita/sotie, copii, timp liber, dragoste, sentimente, viata, ce mai)
inseamna ca refuzi si altuia sansa de a avea o viata? Stii ca respiri
aerul unuia care chiar vrea sa traiasca? Stii ca mananci mancarea unuia
care chiar are nevoie de ea? Stii ca apa plata pe care o sugi din
bidonul companiei ar prinde foarte bine unuia caruia i-ar folosi la
supravietuire?

Stii ca fu**i (rar, ce-i drept) femeia care, daca nu te-ar fi cunoscut,
ar fi avut parte si de placere, nu doar de pie-chart-uri? Stii ca esti
un impostor, prietene?

Zi: stii? Stii ca ai tai nu te-au nascut sa fii un robotel? Stii ca-si
doreau un copil care sa-i sune de ziua lor, de Craciun, de Pasti? Stii
ca, de fapt, pe nimeni nu intereseaza ca tu lucrezi pentru compania x,
cu profituri de z miliarde? Chiar stii?

Nu, prietene, habar n-ai. Da' habar n-ai. Altfel, nu-i lasai pe aia
pentru care lucrezi sa te sinucida lent, dar sigur. Sa-ti fie tarana
usoara, prietene, si, daca tii mortis, sa-ti fie de la Decoflora, ca
doar n-ai muncit de pomana pana la 32 de ani!

---

E recomandabil sa ne gandim mai in amanunt la toate acestea. E posibil
ca vechile proverbe: "Cu rabdarea trece marea" si "Graba strica treaba",
sa merite din nou atentia noastra in aceste timpuri de nebunie. Nu ar fi
bine ca intreprinderile din comunitatea, orasul, statul sau tara noastra
sa inceapa a dezvolta programe serioase de calitate fara graba, chiar
pentru a mari productivitatea si calitatea produselor si serviciilor, fara a
pierde calitatea umana?

In filmul Parfum de femeie exista o scena de neuitat in care orbul
(interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde:
- Nu pot, logodnicul meu va sosi in curand. La care orbul ii raspunde:
- Stii, viata se traieste intr-o clipa, si o ia la un tango. Cel mai bun
moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute.

Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un
infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare
pentru a ajunge la timp.
Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, ca uita sa traiasca
in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin
de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre
fiecare dintre noi.

Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum
zice John Lennon: "Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam
viitorul".

Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit.

Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul.
Atat de valoros in aceasta lume globalizata...

sursa: viral email

Jocul

Sunt cam prinsa in jocul asta cu florile:))...

Banuiam eu pe cineva, primu si al doilea buchet au fost revendicate.. Cel de ieri nu, desi banui aceeasi persoana, legatura care am facut-o fiind doar cu domna care mi le aduce, pentru ca e aceeasi.. si m-am gandit eu ca tot el a trimis..poate ma insel... cine stie:))

Azi am primit altu:)))... Si asta e super.. recunosc, ma impresioneaza, imi plac florile.. am mai zis, ma repet, da asta e.. na... Da ce m-a surprins cel mai tare azi e ca mi-am da seama ca respectivul citeste blogul:)))).... groaznic!!!

O fii aceeasi persoana care mi le-a trimis si pe celelalte doua?? Nu s-a mai semnat, asa ca nu am avut cum sa-i multumesc si prin urmare o sa ii multumesc aici.

Draga cititorule,multumesc frumos!! sunt foarte frumoase...

oare sa indraznesc sa zic ca de obicei?? la mai multe???? nu.. pentru ca acum cand stiu ca imi citeste blogul ma simt foarte nasol...e ca si cum as cere... eu eram ferm convinsa ca nu are cum sa ajunga la pagina asta de internet..de aia imi exprimam dorintele ferm, sus si tare:))... proasta convingere...

Clar sunt curioasa: daca e aceeasi persoana, si daca e cum a aflat de blog??(greu rau nu e, da...) si daca nu e aceeasi persoana atunci cine?? multee intrebari:)))...

nu vreau sa mai zic nimic de cate posibilitati mi-au scos fetele cand le-am zis ca nu s-a mai semnat, si cate persoane am banuit:))))))) foarte tare:)))).. tare jocul asta.. imi place:)).. astept sa isi revendice cineva minunatele buchete...

M-a super binedispus buchetul de flori:)).. e o senzatie frumoasa pe care o ai cand primesti un buchet de flori, pe care recunosc nu am mai simtit-o de ceva ani...


" secretul fericirii este sa visam... secretul succesului este sa ne indeplinim visele"

la troisième

si a venit si al treilea buchet de flori, la fel de frumos si de impresionant ca si celelate doua, tot prin curier.. Baiatu asta se tine tare.. ce sa zic:)))..

mi-e si frica sa mai zic la mai multe:))).. da zic, pentru ca imi plac:))

la mai multe, mie:))!!

"inutilul" de luni

Azi m-am trezit la 6, usor pentru ca de doua zile dorm intr-una.. nu stiu de ce, da dorm.. pana si ziua.. eu care ziua nu pot sa pun pleopa pe pleoapa.
Da azi chiar aveam treaba, mi-am laut concediu sa ma duc la vecinii nostrii bulgari sa imi fac asigurarea, pentru ca imi expira, fix maine.. Da si am lasat eu treaba asta fix pe ultima zi...

Cine se gandea ca o sa se mai intoarca iarna??..bine ce e drept la meteo tot anunta, da eu sunt Toma Necredinciosul cand e interesu meu altu:).. ma trezesc eu, ma impiedic pana la geam de doua ori de acelasi scaun, care sta acolo de cand lumea si pamantu, da eram cu ochii inchisi:)..Ajung, imi lipesc nasul de geamul rece si instant mi se dezlipesc ochii... zapadaaaaaa..Domaneee cand am vazut ce e afara am zis ca visez... m-am culcat la loc, m-am trezit la 7, era la fel.. La naiba!! nu era vis.

Cum sa mai plec eu pe vremea asta la bulgari?? off, mare suparere ca de maine oficial sunt pieton, pana nu imi rezolv cu actele nu mai mut masina din fata blocului. Partea buna e ca am loc de parcare acum:))).. eu sa fiu sanatoasa ca belele curg:).. stiu ca e si vina mea, adica doar a mea e.. ca am lasat-o pe ultima zi, da la vreme fix nu m-am gandit. Adevarul e ca am cam uitat.. tipic mie:)..

Dupa ce m-am impacat eu cu ideea ca am o zi din concediu pe care nu prea pot sa o fructific cu nimic bun, adica sa rezolv vreo problema, sa fac ceva util, placut, orice, ma hotarasc eu sa stau in casa:))) nu ca as avea alta varianta mai buna, pe vremea asta. Cum la tv nu ma pot uita, pentru ca mi-am uitat ochelarii la o prietena si spre surprinderea mea chiar nu mai vad fara ei, deschid calculatorul:)..
Deschid mail - 3 mail-uri necitite si un offline, pe mess, in care mi se zicea ca am un mail de citit.

Adevarat! era un mail de la o fosta colega de liceu, care in acea perioada a fost si una dintre cele mai bune prientene ale mele, la un moment dat era chiar cea mai buna prientena. Asta pana prin anu I de facultate, parca, cand s-a intamplat ceva neprevazut si nu am mai vorbit. Si fiecare a luat-o pe drumum ei, fara sa mai stiu nimic de ea.. Mai imi dadea cate o data un raspuns rautacios pe mess, si imi zicea sa o sterg din lista ca pe ea nu o intereseaza bancurile mele pe care le trimit la toata lumea (da, recunosc, am avut si perioada asta, cand trimiteam bancuri:)) ).

Am stat si m-am gandit.. mie chiar imi e dor de ea.. Chiar daca m-a deranjat atunci ce s-a intamplat, nu pot tine suparere. De fapt eu nu pot sta suparata pe nimeni, si imi pare rau ca sunt asa, cateodata chiar cad de fraiera.. da pur si simplu nu pot sta suparata..cand viata e scurta sa mai mi-o amarasc si cu suparari?? .. Oricat de mult m-ar deranja cineva, ma supar pe moment, ma doare, plang da nu pot purta ranchiuna sau ura.. Imi trece repede. Ce e drept, nu uit.. .

Dupa ce am avut aceasta separara, sa ii zic asa, au mai urmat inca doua, cu persoane diferite si in situatii diferite.. in toate cele trei cazuri am simtit ca mi-a fost rasucit un cutin in spate, cam asta e sentimentul pe care l-am trait.. foarte naspa si nu doresc nimanui sa traiesca asa ceva.. doare rau..cu toate astea nu pot purta pica.. Mai rau este cand ajung sa port grija unora dintre ei, sa ma gandesc daca sunt bine in loc sa imi fie macar indiferenti pentru cum s-au purtat cu mine.. Da asta sunt eu:)... si nu ma pot schimba:).

Oricum ma bucur ca cineva a luat initiativa, adica ea... Ce pot sa zic e ca e frumos si sanatos sa reiei unele relatii pe care le-ai avut in trecut si care din diverse motive s-au cam stins... si sper ca de acum incolo sa reiau cat mai multe.. Asta e un inceput, o promisiune pe care mi-o fac mie, azi, intr-o zi de luni, cand mi-am laut concediu!

si uite asa am facut ceva util! :)

cutiuta cu povesti

De cand a venit zapada peste Constanta si al nostru primar se face ca ploua, nu ca ninge si nu curata sosele, si nu da cu nimic pe srazi, si se circula ca fundu prin tot orasul.. m-am decis sa merg la munca pe jos... Bine nu m-am decis, nu am avut de ales, petru ca nu am cauciucuri de iarna, pentru ca dupa vreo saptamana am reusit sa imi aduc masina de la munca acasa, pentru ca nu am unde sa parchez la munca, pentru ca daca plec cu masina pierd locul de parcare din fata blocului, care oricum nu era al meu:)))..

Si asa ca in fiecare dimineatza ma chinui sa ajung pana in statie, prin zapada de pe strada, pentru ca pe trotuar nu se circula.. Ajung, inghet un pic si ma urc in microboz. Doamneee microbuzul asta e locul unde auzi foarte multe chestii:))..

Deci in fiecare zi se gaseste unu, sau unii sa povesteasca ceva.. Orice.. Te intereseaza sau nu asculti:)). In microbuzul in care stai ca sardelele stai si asculti ce vorbeste cel din fata, chiar daca tu esti in spate.. vorbeste tare:).. se aude. Eu incerc sa dorm un pic pana la munca, fac 45 de min pe ceas, as avea timp:)), asta cand prin loc, ca in picoare nu cred ca reusesc:))). ..da ce pot??

Stiu:
- cum a undat-o pe o tipa o masina fix in fata portii cand pleca ea de acasa, s-a spart gheata sub masina si fix in dreptul ei pe ea a stopit-o pe haina cea alba:)), si a trebuit sa se intoarca sa se schimbe.. si l-a trezit si pe tatu'su sa ii faca drum pana la poarta, nu stium cum ajunsese pana acolo prima data:))...
- cat costa un consult la stomatolog, o plomba si daca as putea v-as si arata ce dinti i-a schimbat unui pensionar:)))
- acum la moda e " cand avem urmatorul examen??", asta pentru ca sunt studentii in sesiune..sincer imi trezeste un sentiment de nostalgie, de dor de vremurile din studentie cand pierdeam vremea la sucuri, tineam cursuri la bar cu profii:)), radeam, ne hlizeam , dezbateam circul de pe scena politca..mmm, ce vremuri
- stiu toata echipa de fotbal de la academie, nu stiu care academie.. si ce salariu ia fiecare:)))
- stiu ce a gatit tanti din fata mea, o data la 3 zile..
- stiu ca la nu stiu ce liceu, la religie profu cere caietele sa le puna note:)).. doamne ce vremuri, eu mereu luam 9 la caiet, asta pentru ca ma stiu fata buna si silitoare, ca am un scris perfect de superdoctor:)))... saracii colegii mei ar fii copiat dupa mine ca invatam, da nu inetelegeau:)))..

Oricum cea mai tare a fost prietena mea. Dimieatza, daca tot nu pot dormi, pana ajung la munca ii dau ei sms pentru ca si ea tot pe drum este la ora aia, tot spre munca si e singurul moment in care putem vorbi in liniste( impropriu spus vorbi, comunica.. da imaginati-va daca as vorbi la telefon, ar stii tot microbuzul ce vorbesc:)) ) si apoi seara inapoi spre casa, la fel..
Si imi scrie ea intr-o zi ca a ascultat toate extraoptiunile de la Cosmote. Nu ma prind si o intreb de ce? daca ii place sa o asculte pe tanti care vorbeste la Cosmote?Se plictiseste pana la munca?sau ce? Raspuns:" nuuu, i le-a povestit un mosulica altuia in tramvai" :)))))
Cate auzi in microbuz.. uitasem, recunosc...eu o sa ii zic de acum cutiuta cu povesti:)))
La cat mai putine drumuri cu ciudata cutiuta!!:))) asta imi doresc:)

a doua...

Am scris la un moment dat de prima surpriza pe anu asta-buchetul de trandafiri, care a fost revendicat de un tip..

A doua surpriza pe anu asta..

Vineri in pauza mea de masa vine o colega care ma roaga sa cobor putin pentru ca e doamna care ma asteapta pe mine. Ciudat lucru.. ma gandesc eu, pentru ca niciodata nu ma deranjeaza de la masa nimeni...Dar am zis sa cobor..
Ajung eu la birou..cand vad un buchet mare de flori( de remarcat prima data florile le-am vazut:P) si o doamna care se ridica de pe scaun si imi zice ca e de la o persoana care se gandeste la mine si imi da si o felcitare... .

Am ramas un pic blocata.. Am mai primit flori prin curier, nu o data, de mai multe ori.. da de data asta zici ca ma prostisem. Nu stiam ce sa fac. II multumesc eu..dupa o pauza ciudata:)) iau florile in brate.. de ce?? nu stiu, ca doar trebuia sa le las acolo si sa aduc o vaza.. atat.. Da nu, eu le iau in brate si ma duc cu ele in bucatarie. Pana am ajuns in bucatarie va imaginati ca m-au vazut toti colegii cu ditamai bughetu in brante si au dat buzna in bucatarie:)))...

Una dupa alta fetele sa il admire, sa vad de la cine e, sa numere florile, sa ii faca un calcul cam cat costa:))))), sa studieze ambalajul:)).. orice.. Cel care le-a trimis s-a semnat pe felicitarea pe care a asezat cateva randuri, dar de emotii, sau nu stiu de ce, s-a semnat cu numele meu mic, prescurtat:)))))).. Si dai si cauta in sistem clientu dupa nume... si nu il gaseam:))) aveam numarul lui de tel.. da dupa numar nu il puteam cauta:))) ca la circ.

Pana la urma imi aduc eu aminte de la cine am primit primele flori pe anu asta si fac o legatura si caut numele acela. El era.. ii corespundea telefonul:)))))..Asa ne-am prins... si a inceput circu:))) Colegele deja ma si maritau:)))..

Deci super ideea de a suprinde o femeie cu flori... am mai zis-o, asta e..ma repet... Chiar daca nu vine de la o persoana draga, sau de care macar sa iti placa, o floare e binevenita oricand:)..

Florile astea erau talent rau de tot.. adica sunt. Sunt de la florarie.. Mie imi place cam orice floare, da apreciez foarte mult gestul unui barbat care stie sa cumpere flori de la florarie. Sunt mai scumpe, recunosc, da merita...

L-am sunat pe om, i-am multumit, i-am zis cat se poate de politicos si pe ocolite ca nu pot sa ii dau nicio sansa..Sper ca a inteles.. daca nu, asta e, mie oricum imi plac florile:)))))...

Ratacirea...

Din ciclul hai sa ma ratacesc, dar nu singura, in seara asta am comis-o iar:))

Ma intorceam eu acasa.. copacel copacel.. eram in microbuz, pentru ca masinuta hiberneaza la frig in fata blocului - i-am gasit si ei un loc de parcare intre un gard si un morman de zapada( traiasca vecinu care l-a facut:)) si sa nu ma injure prea tare ca l-am furat... da', pe principiul primul sosit primul autoservit:)..i-am gasit si ei un loc, fara sa fiu nevoita sa folosesc lopata:)...)

Asa, si veneam eu acasa cu a mea colega care era sa coboare mai inaine cu o statie pentru ca, desi micorbuzele astea de la 6 dimineatza la 8 seara nu stau de loc, e atat de frig afara incat nu se desgheata decat o bucatica din parbriz pe unde se chinuie soferul sa vada... nici in oglinzi nu vede saracu sofer, e destul de riscant sa mergi cu microbuzul.. soferul nu vade decat in fata..Toate geamurile sunt albe de la gheata.. pur si simlu mergi cu microbuzul ca orbu.. habar nu ai unde esti, cat mai ai de mers.. mergi asa... ca trebuie sa ajungi undeva.. intrebi pe unu pe altu unde esti, ti se raspunde asa la plesneala... o adevarata aventura sa ajugi undeva pe frigu asta...Nu mai zic de mersul pe jos, ca toti oamenii zici ca sunt niste pinguini care se leagana de pe un picior pe altu incercand sa isi gaseasca echilibrul pe gheata care este in tot orasul ( traisca primarul nostru!!).. in fine..

Eu cobor aproape la capatul de linie. Vad eu ca mai raman doar cu un copil in masina si ma ridic. Pana sa ajung din fundul microbuzului in fata la usa ma intreaba copilul, care s-a dovedit a fii un flacau, de o statie care stiam eu ca trebuie sa fie mai departe un pic. Stau cu el, ii explic, fara sa ma gandesc la altceva, vroia omu sa stie unde sa coboare na.. si ajung si langa sofer si ii zic :" sa opresti te rog si la statia X" la care el imi zice" ohooo de cand am trecut!!:))". . Trecusem si de statia pe care i-o explicam tipului:)))..

moaaaaaaaaaaaaa nu se poateee!!! am zis :)..in secunda aia mi-au trecut prin minte ratacirile mele de asta vara, de prin Apuseni cand am luat cu mine si o familie pe care tocmai ce o cunoscusem si i-am plimbat prin munte mai mai sa isi dea duhul saracii pe acolo, pentru ca erau cam la 60 de ani asa:), ratacirile din Bucuresti care imi ies perfect, ca dupa carte de cate ori ma duc, ratacirea in Ploiesti in cautarea mall-ului, ratacirea din Iasi de asta toamna..cum reusesc?:))) da si acasa??? sa o patesc:)))) bine nu m-am ratacit, da am uitat sa cobor si in plus am mai indus si pe altu in eroare... tipic... niciodata singura:))))...

lacrima...

este cea mai sincera expresie vizuala a ceea ce simtim..

"sclipire romantica"......

Este vorba despre un el si o ea..Candva au avut o relatie: au mancat, au dormit impreuna, s-au certat, s-au impacat, s-au pupat, s-au imbatat, au fumat, s-au super distrat, au colindat tara, au fost la cele mai ciudate si frumoase petreceri de la care adorau sa fuga, sa se retraga undeva singuri pentru a se iubi un pic.. doar un pic, cat sa tina flacara aprinsa.. au ras impreuna, au facut baie in mare, au facut dragoste in mare, au baut bere, vin noaptea pe plaja iarna, vara, au facut sute, mii de poze, au dansat impreuna, au invatat impreuna chestii noi, au gatit impreuna, s-au mulat unu dupa altu sau macar au incercat..

La un moment data fiecare a luat-o pe drumul lui. Intr-o seara se intalnesc intr-un bar.

Ea ajunge prima.. el ii zice ca este la 2 minute distanta. Ea Intra. Locurile cele mai bune erau ocupate. Se gandeste un pic. Daca se hotareste sa ramana in acel bar trebuia sa stea unul langa altu, pe o canapea.. erau singurele locuri libere.. ar fi vrut sa gaseasca o masa la care sa stea fata in fata... Nu ii convine. Sta pe ganduri. Ar iesi..da e prea frig afara, vantul visoleste zapada, gerul e la el acasa..Acolo era bine. Se aseaza asa infofolita cum era. Ospatarita o intreaba daca o poate servi cu ceva. Nici nu stia daca sa isi dea haina jos sau nu, fularul, manusile. Se aseaza pe canapeau pe care urma sa stea vreo doua ore de vorba cu cel pe care il astepta. Parca era impietrita... ar iesi si nu prea. Pana la urma isi da jos haina, isi aseaza manusile si fularul, ochelarii si gentuta si ia meniul. Apare el.

Se aseaza langa si incep o discutie banala de "ce mai faci? cum o mai duci?ce ai mai facut?".. Comanda berea care le place ..Haineken..De data asta ciocnesc.. "noroc" fiecare pentru el, alta data ciocneau pentru ei, pentru un lucru pe care l-au facut sau urmau sa il faca impreuna.. Cate schimbari iti aduce viata intr-un timp atat de scurt..

Frazele incep sa se lege, conversatia crurge parca dupa un fir epic bine stabilit de un bun narator.
Cei doi povestesc ce au mai facut de cand nu s-au vazut, ce planuri de viitor au. Ea ii zice ca s-a indragostit la inceputul lui decembrie, o dragoste la prima vedere, scurta si intensa. O scanteie care s-a stins foarte repede. El surprins ii intoarce replica, deranjat parca pentru ca de el nu se indragostise, ca nu ii marturisese asta, ca nu o simtitise.. cine stie.. parea deranjat... vroia sa stie daca si de el a fost indragostita.. dar tipic ei, ocoleste raspunsul.. el ii povesteste de relatiile pe care le-a avut de cand s-au despartit- o scurta trecere in revista...

Se leaga povesti din trecut apoi, de ce au facut in relatie... el isi cere scuze pentru un gest facut de mult, in timpul relatiei de care si-a dat seama, prea tarziu.... Curg povestile, aducerile aminte, tachinarile. Amandoi sunt de acord ca daca nu s-ar fi ciondanit atat nu ar fi stat 9 luni de zile impreuna. Amandoi sustin ca si asta i-a tinut impreuna, pe ea sigur asta a facut-o sa nu se plictiseasca de relatie. Ii reproseaza usor chestii din trecut, constienta ca nu are ce sa schimbe, ca asa e el.. da o face.. II place sa o faca...si el stie asta..o lasa, rade..

Incetul cu incetul ei se apropie. Povestile din trecut o impresioneaza pe fata, atmosfera, gadul ca va pleca si nu il va mai vedea niciodata, chiar daca a facut multe chestii nasoale pentru care l-a urat, o face sa fie slaba.. isi scapa cateva lacrimi.. si asta e doar inceputul.. vorbeste, rade da lacrimile tot curg. nu le poate controla.. Nu isi da seama de unde atata sensibilitate.... el o ia in brate, o strange. II zice ca i-a fost dor de ea.. Nu il crede.. o zice doar pentru ca ea e o fetita care isi sterge lacrimiele cu dosul mainilor.. strangerea in brate se repeta.. cei doi vorbesc, argumenteaza. Telefonul lui este singurul care ii intrerupe, intrerupere deranjanta pentru ea..

Minutele trec ca nebunele.Cei doi peovestec de doua ore.. Ea mai are atatea sa ii zica, sa il intrebe. I-a fost dor de el, sa vorbeasca, sa o asculte, sa ii ceara sfatul, sa il asculte, sa il intrerupa, sa il traga de urechi, sa ii mangaie parul, sa il simta aproape..

La un moment dat el povesteste ceva cu foc.. ea ramane pierduta cu ochii lipiti de tabloul din spatelel lui, un tablou care ilustra un pod mare, intr-un oras frumos.. poate New York.. cine stie.. Nu il mai auzea.. se gandea ce e mai intens?? fluturii din stomac pe care i-a simtit recent cand s-a indragostit de un tip pe care l-a vazut si cu care a trait ceva scurt si intenes, sau relatia aceea lunga de 9 luni in care s-au descoperit incet unu pe altu, in care ea ii explica cum trebuie sa fie atent la paharul ei sa il umple, in care el vrea sa isi scoata barbatia in evidenta si incearca sa o convinga pe ea sa conduca la intoarcerea de la party, in care uitau cum e sa dormi singur in week-end, in care ea era ea.. naturala si simpla si el.. doar el.?.?.

nu am chef azi, n-am chef de nimic...

M-am saturat de rutina asta..

Am inceput ziua oarecum bine... Oarecum pentru ca nu stiu de ce nu am putut dormi... caldura, jumatatile de ganduri... nu stiu ce a fost da a fost.. m-a cam tinut treaza.. si cand adormisem si eu un pic, o melodie ritmata si draguta se auzea dintr-un telefon..Suna cu o ora mai devreme de cat trebuia sa ma trezesc.. off.. mi-am zis :"ce poate sa fie mai rau?".

Dupa ce m-am trezit tot aveam impreisia ca o sa ajung tarziu la munca.. doamne cate ganduri.. am devenit un pic stresata si agitata si am strasat si pe cei din jur.. ajung la munca si ajung printre primii:).. m-am intristat.. de ce oare ma chinui sa imi stric o dimineatza care putea sa fie una dintre cele mai frumoase?? sa ajung prima la munca?? ce am castigat?? ca de pierdut stiu ce am pierdut...off..

La munca.. clienti dupa clienti, ca in fiecare zi.. In pauza de masa am mancat un big mac pe fuga.. nici nu am avut timp sa savurez E-urile pe care le-am inghitit, pentru ca se termina pauza.. si aveam iar impresia ca intarziiiiiiiiiiiii..Urasc verbul "a intarzia".

Plec acasa.. cu microbuzul.. Am avut timp in minutele alea sa ma gandesc un pic la mine, la ce fac..Imi dau seama ca m-am saturat sa fac acelasi lucru in fiecare zi, ca m-am saturat sa ma duc la munca, ca ma plictisesc ..Simt ca nu mai am timp de nimic. Munca imi ocupa tot timpul din lume.. Ajung acasa obosita, nu imi vine sa mai fac nimic. Daca ies intr-o seara, a doua zi sunt rupta si ma culc la 10, sau daca nu o fac a treia zi deja nu mai dau randament la cote mari...

Am impresia ca sunt ca un mic "memo" din desenele animate de cand eram copil. Era un robotel.. fix asa ma simt..ca un robot care primeste o comanda : te trezesti, te duci la munca, vii acasa ...un pic de viata sociala si apoi iar repeat..



Ajung acasa mai trista ca niciodata.. citesc un articol care m-a impresionat pana la lacrimi( de mult nu mi s-a mai intamplat asta) si care m-a enervat in acelasi timp..
Ma gandesc ca e una din zilele alea in care ai canta pana ai ragusi :" nu am chef azi, nu am chef azi, n-am chef de nimic..."

Vreau sa imi iau un bilet catre tara paradisului..doar dus..
Vreau sa fiu ca o " mariposa" libera...
vreau ca ziua sa aiba mai multe ore..
Vreau sa simt, sa traiesc, sa fac, sa iubesc, sa ascult.. doar ce imi place..

Vreau multe..

Supararea cand imi vine rup camasa de pe mine.. sau imi fac blog:)))

De ce scriu asta??? Pentru ca nu creadeam vreodata ca o sa ajung aici:))).. ma amuza foarte tare situatia...

Cam acum o saptamana...sau mai bine, am scris eu un articol despre armata..nu prea placut pentru cei care lucreaza acolo.. dar post care a fost sters de mine, din greseala(tipic mie, aiurita si zapacita cum sunt... mai fac si din astea... mi-am laut mustruluielile de cuviinta, cum ca as avea mica mea dictatura aici.. si eu tai eu spanzur.. ce rea sunt:)).. moaaa)... Nu il am salvat nicaieri, nu il gasesc pe blogspot, poate nu stiu sa caut......da nu mai conteaza e greseala mea, mi-o asum.. imi pare rau pentru comentariile inflacartilor nostrii militari care sper sa nu ma impuste cand ma vad:)))... aveti milaaaa mai am de avansat in corporatia asta la care lucrez:))))

Si cum ziceam, un articol care nu stiu si prin ce minune a ajuns la marii nostri aparatori ai tarii (bine ca exista, ca altfel nu as mai dormi noaptea), articol care atat de tare a deranjat, incat a fost creeat un blog impotriva mea, cel putin asa spune titlu:))))..TALENT:)))....

Cand am vazut asta... am zis WOAUUUUUUU!!!! FOARTE TARE... oare o sa imi contrazica orice post de al meu??? cine stie... o sa urmaresc:))).. E PREA TARE:))))..

Stau acum si ma gandesc cat de inversunat sa fie cel care a creat blogul... imi place asta:)...

Cu riscu de a ma repeta...Imi pare rau ca nu mai am articolul salvat pe undeva si ca tot ce scriu e facut in secunda de dinainte sa public.. nu cu zile intregi inainte.. simt, scriu si public, cu tot cu greseli:)... asta e bunosu':)))

Ideea e ca in acel articol ma luam de cei din armata, de modaliatea lor de munca, de avansare-in mare parte pe vechime, asa pur si simplu.. Cum o fi oare sa avansezi pe vechime??? cred ca o sa aflu doar daca ma angajez la stat:))))...

Ce sa zic...la noi, sau la mine.. se fac tot felul de evaluari, te analizeaza pe toate partile..daca esti bun pe functia ta, daca te integrezi in grup, in echipa, daca esti sociabil cu toti, daca esti inchis sau descis, daca ai zile proaste, daca ai de ce? si cum reactionezi la munca..cum reactionezi in n situatii care nici prin cap nu iti trec ca ai putea fi urmarit... orice gest, miscare, conflict in care esti implicat, orice fapta buna sau rea este undeva notata si evaluata.. absolut orice....daca zambesti, daca o faci cum o faci?de ce o faci? de ce vorbesti cu unu mai mult si cu unu mai putin:)).. orice:))).. eu de exemplu sunt evaluata o data la o luna de zile de superiorul direct, si o data pe an si cu superiorul superiorului meu... Vrei sa promovezi.. pfff.. stai, aplica-ti cv-ul la resurse umane, la departamentul care face angajari, discuta cu superiorul direct, vezi daca e dispus sa te lase sa pleci de pe functia pe care o detii, daca are om sa te inlocuiasca...vezi daca iti poate face o recomandare buna... da interviuri.. unu,doua, trei cate sunt nevoie.... deci nu mi se pare de loc usor..Asta e corporatia...pe asta o am cu asta defilez... Nu ma plang.. imi place la nebunie competitia, imi place sa castig pe merit:).. E greu da asta e jocul meu..

La stat?ce faci?? ....ai vechime?? bravo, avansezi... pai cum sa nu fiu nemultumita... Nemultumita in sensul ca cel care munceste la stat castiga de n ori mai mult ca mine pe ce?pe vechime??? Mi-a zis cineva ca sunt invidioasa.. DA recunosc, asa e...Am tot dreputl sa fiu, e normal si firesc sa fiu:)..sunt om... Adica eu ca sa fiu avansata muncesc la foc continuu de la 9 la 18, nu am timp sa raspund la propriu telefon, trec printr-o serie de etape pentru a ajunge la un interviu macar.. si cei de la stat.. sunt avansati pe vechime.. .. cum sa nu fiu nemultimita???..

E adevarat: unii au noroc si altii nu... Sunt norocoasa ca muncesc la o corporatie care scoate din mine tot ce e mai bun, care ma motiveaza sa lupt, sa urc, sa imi descopar talente si abilitati pe care nu banuiam ca le am.. Dar, sunt nemultumita ca cel de la stat primeste un salariu mai mare ca al meu si ca atunci cand eu nu am timp sa raspund la telefon( si paote e ceva grav) cel de la stat se intoarce pe partea cealalta, pentru ca nu e razboi, nu e nicio interventie si mai poti adormi asa..din cand in cand.. nu toti fac asta.. dar sunt si unii care o fac..

Cum am scris in celalalt articol... Multi din armata ajung acolo pentru ca tata are functie si dupa ce si-a plimbat odrasla prin academie ii da si o functie buna si linistitia in armata, avanseaza pentru ca are vechime, iese la pensie la 40 de ani si este nemultumit pentru ca cineva zice ce crede..

Nu condamn aramata.. sunt de acord ca orice stat are nevoie de o armata, sa fie acolo in caz de.. dar cred ca este un punct unde avem de imbunatatit mult...

Avem nevoie de armata, jandarmerie, politie, pentru ca sunt singurele care pot asigura oridinea si disciplina intr-un stat.. fara ele ar fi haos... numai ideea ca exista creeaza ordine, da barem cand intra si in actiune...Da multi care muncesc in aceste sectoare nu isi au locul acolo.. Recunosc ca sunt multi care sunt destepti si care au ajuns acolo pe meritul lor.. dar cati sunt astia??? hai sa fim seriosi...

Eu personal cunosc persoane care lucreaza in aceste domenii si au ajuns acolo pentru ca merita....dar nu toti sunt ca ei... cand oare se va face curatenie si aici??......


ce pot sa mai zic??: Concureaza cu cei buni, mori ca cei objnuiti...